Dragoș Pîslaru: Incapacitatea statului român de a proteja persoanele vulnerabile, demonstrată de cazul de la Bihor

A fost înregistrat și primul deces al unui bărbat de 55 de ani, relocat din centrul social al lui Viorel Pașca.

Publicat de Adina Sîrbu, 7 iulie 2026, 08:42

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a afirmat că situaţia centrelor sociale neautorizate din judeţul Bihor demonstrează, încă o dată, incapacitatea statului român de a proteja persoanele vulnerabile.

Într-o postare pe Facebook, Dragoș Pîslaru a precizat că 409 persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate au fost identificate în urma percheziţiilor efectuate de procurorii DIICOT şi poliţiştii în judeţul Bihor, dintre care 394 au fost relocate în centre rezidenţiale şi servicii sociale din 20 de judeţe, iar alte 15 se află în continuare internate în unităţi medicale. Acestea vor rămâne sub supraveghere medicală atât timp cât este necesar, iar după externare vor fi relocate în servicii sociale adecvate, în funcţie de evaluarea medicală şi socială. De asemenea, 149 persoane sunt încadrate în grad de handicap, 212 persoane vârstnice cu vârste care ajung la 93 de ani, 11 persoane nu deţin documente de identitate (fără CNP), iar autorităţile competente lucrează pentru clarificarea şi refacerea documentelor.

El a anunţat aseară că un bărbat relocat într-un centru din judeţul Mureş a decedat ieri după-amiază. Persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu a fost identificată ca având dizabilități sau probleme medicale urgente. În această dimineaţă sunt aşteptate concluziile legiștilor privind cauza decesului.

Ministrul a anunţat că va dispune măsuri pentru prevenirea unor cazuri similare. În același timp, Guvernul pregăteşte alocarea unor fonduri suplimentare pentru acoperirea costurilor de îngrijire până la sfârşitul anului 2026 şi a anunţat că monitorizarea fiecărui beneficiar va continua prin structurile teritoriale ale ministerului şi cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale.

„Sper ca justiţia să clarifice acest cazul cât mai rapid, înţelegând importanţa sa la nivel societal. Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilităţi, pe cei abandonaţi de familie şi pe cei rămaşi fără adăpost. Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situaţii nu se vor mai repeta pe viitor. De aceea, în zilele următoare voi dispune o serie de măsuri atât pentru remedierea carenţelor imediate şi evidente, cât şi pentru identificarea unor soluţii sistemice pentru îngrijirea celor care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru”.

Dragoș Pîslaru a subliniat că mulţi oameni au fost transportaţi către azilele ilegale din Bihor chiar de către instituţii ale statului, deși activitatea din aceste centre s-a desfăşurat în afara cadrului legal.

„Până la o decizie judecătorească care să stabilească contrariul, domnul Viorel Paşca este un om de bună credinţă, care a adăpostit, de-a lungul a aproape două decenii, mii de oameni aflaţi în nevoie. Totodată, este de necontestat faptul că domnul Paşca a desfăşurat această activitate de binefacere în afara cadrului legal în materia asistenţei sociale, fără implicarea unor specialişti în domeniu. La fel de adevărat, în ciuda activităţii desfăşurate în afara cadrului legal, mulţi oameni au fost transportaţi către azilele lui domnul Paşca chiar de către instituţii ale statului român. Mai mult, instituţii ale statului au desfăşurat de-a lungul anilor verificări în imobilele respective, fără progres pentru intrarea în legalitate şi fără sistarea activităţii. Mai departe, din respect pentru cursul actului de justiţie, la acest moment nu voi face alte comentarii publice referitoare la activitatea domnului Paşca ori a instituţiilor implicate”, a transmis Dragoş Pîslaru.

El a reproșat lipsa de informare prealabilă a Ministerului Muncii în privința acţiunii DIICOT din 30 iunie, fiind solicitat să intervină abia după începerea operaţiunii pentru relocarea celor peste 400 de persoane vulnerabile.

„Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acţiunea era deja în plină desfăşurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluţiile necesare de relocare. Telefonul a venit din partea doamnei Alexandra Zară, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), care se afla la faţa locului, la Dumbrava. Dumneaei a fost înştiinţată în prealabil de către DIICOT că această acţiune urma să aibă loc şi a fost implicată în derularea acţiunii, inclusiv prin deplasarea pe teren, la Bihor. Pus în faţa faptului împlinit, urmare a acelui telefon, am intrat de urgenţă în contact cu procurorul-şef, cu preşedintele DGASPC Bihor, cu preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, cu prefectul judeţului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat şi cu o serie de alţi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene pentru a înţelege situaţia şi pentru a găsi soluţii rapide pentru acomodare în alte centre, în funcţie de condiţia în care se afla fiecare persoană. După aceste discuţii, prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineaţă a fost: dată fiind amploarea acestei acţiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili? Este o întrebare la care nici astăzi, la o săptămână distanţă, nu am un răspuns”.

În acest context, ministerul a constituit o celulă de criză şi a mobilizat instituţiile de asistenţă socială din 20 de judeţe, procesul de relocare desfăşurându-se timp de aproape 24 de ore.

A fost operaționalizat și un call center, organizat de ANPIS (021-9309), care a înregistrat 40 apeluri din partea familiilor persoanelor relocate, însă în niciunul dintre cazuri nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele în cadrul familiei.

Luni, judecătoarea de caz de la Tribunalului București a admis, în motivarea deciziei de respingere a solicitării de arestare preventivă a lui Viorel Pașca, a soției și fiilor lor și plasarea acestora sub control judiciar, că azilele din Bihor funcționau ilegal, dar a menționat că spațiile de cazare și condițiile de igienă erau corespunzătoare.

De asemenea, magistratul a susţinut că alternativa la azilele administrate de Viorel Paşca era „revenirea în stradă a bolnavilor”.