Piața românească a berii, la un minim istoric în 2025, pe fondul creșterii galopante a accizelor

În ultimii patru ani, creșterea accizei a fost de 55%, iar în ultimele 15 luni cu 26,2%.

Publicat de Doina Sirbu, 28 aprilie 2026, 13:11

Piața berii din România a scăzut cu 4% în 2025, la un minim istoric, respectiv 14,4 milioane de hectolitri, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, pe fondul creșterii accizei la bere cu 26,2% în ultimele 15 luni, a anunțat, luni, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu.

După o relativă stabilizare în 2024, la aproximativ 15 milioane de hectolitri, datele din 2025 confirmă faptul că nu este vorba despre o fluctuație punctuală, ci despre un trend de contracție îngrijorător, piața cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani.

‘Aici avem o evoluție a pieței berii din România în ultimii 21 de ani. 21 de ani, pentru că atâția avem noi de activitate. Sectorul berii din Romania este un constant contributor și putem să observăm că suntem acum la nivelul anului 2025, la pragul minim istoric în ceea ce privește piața berii din România: 14,4 milioane de hectolitri. Dacă în 2025, vă spuneam că ne-am stabilizat după o cădere de câțiva ani și 2024 era un an în care stabilizasem piața în jur de 15 milioane, cu dorința, cu speranța de a continua investițiile și de a fi mai aproape de consumatorul român, din păcate acest lucru nu s-a întâmplat anul trecut. Și dacă ar fi să ne uităm la ceva specific sectorului berii, ne putem uita la acciza la bere’, a afirmat Bratu, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, în ultimii patru ani, creșterea accizei a fost de 55%, iar în ultimele 15 luni cu 26,2%.

‘Am avut o creștere galopantă, dacă pot spune așa, în ultimii patru ani de zile, de plus 55% creșterea accizei în lei. Dar cel mai dramatic este că doar în ultimele 15 luni, practic de la 1 ianuarie 2025 până în prezent, acciza a crescut cu 26,2%. Asta înseamnă foarte mult și ne îndepărtează, dacă vreți, de ceea ce înseamnă politica fiscală a țărilor care contează din punct de vedere al producției – și mă refer aici la Germania, față de care noi suntem cu aproximativ 46% mai scumpi în termen de acciză decât dacă am fi plătit-o în Germania. Unde ne duce această creștere de acciză? Din păcate, încasările pe care statul român le-a avut direct de la producătorii de bere, membrii în Asociație, au fost mai mici anul trecut. Deci, am avut o creștere de acciză suficient de mare, de 14,7% în 2025, dar încasările, contribuțiile directe, cât au plătit producătorii de bere, au scăzut cu aproape 30 de milioane de euro. Din păcate, creșterea de acciză a părut a fi o soluție, dar nu a fost o soluție în ceea ce privește încasările pe care le-au avut. Consecința este acest minim istoric’, a explicat el.

Directorul general al Berarilor României a reiterat că mediul privat are nevoie de stabilitate și predictibilitate.

În acest context, se observă o migrare a consumului de bere din Horeca spre acasă. Practic, ponderea berii consumate în restaurante, pub-uri și terase a ajuns la 9% din total, de asemenea un minim istoric.

‘Ce mai observăm este o migrare a consumului din Horeca către acasă. Horeca în 2025 pentru noi, pentru sectorul nostru, a ajuns iarăși la un minim istoric. 9% din berea consumată în România este în restaurante, terase, pub-uri. Ne-am dori să fim mai mult în acest segment, dar nu este lipsa noastră de disponibilitate, nu este lipsă noastră de prezență, este un obicei pe care românii ar trebui să-l adopte, de a socializa mai mult la restaurante, de a fi mai prezenți acolo și, nu în ultimul rând (…) avem în continuare o capacitate excedentară. Am produs – și era pe graficul anterior – în 2008 depășisem 20 de milioane de hectolitri. Avem aproximativ 30% capacitate de producție pe care o putem folosi. Sunt investiții care au fost realizate pentru această capacitate de producții și este păcat că nu putem produce și este păcat că importurile încep să penetreze și mai mult piața din România’, a atenționat Constantin Bratu.

Astfel, ca o consecință a dificultăților din sector, din perspectiva creșterii de acciză, a fiscalității, importurile de bere au crescut cu 35%, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.

‘Până acum un an de zile, sectorul berii era undeva la aproximativ 3% din piață. Anul trecut am ajuns la 4,5%. Suntem unul dintre puținele sectoare în care cererea este acoperită de producția națională în proporție de 95,5%. Dar acest trend de creștere a importurilor îl luăm ca un semnal de alarmă și îl luam ca pe un mesaj pe care decidenții ar trebui să-l aibă în vedere atunci când stabilesc arbitrar politici fiscale directe pe un sector cu o asemenea implicație și o ramificație națională. Exporturile s-au păstrat în limita de 3% aproximativ, dar asta în condițiile scăderii de piață. Dacă piața și-ar fi păstrat trendul, ne-am fi dus către aproximativ 2% exporturi’, a explicat acesta.

Șeful berarilor a subliniat că la nivelul anului 2025 erau 57.800 de angajați direct și indirect în sectorul berii, în condițiile în care în 2024 numărul acestora se ridica la aproape 60.000.

În ceea ce privește preferințele românilor, berea lager, tip Pils, clasică, rămâne în continuare în top. În schimb, berile fără alcool – fie simple, fie mixurile – au avut cea mai mare creștere în 2025, cu 10 puncte procentuale.

2025 a fost, însă, un an al investițiilor, care s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro, în creștere față de în 2024 când investițiile s-au cifrat la 75 de milioane de euro.

‘Investițiile tot timpul se realizează în anul curent, dar ele se decid cu un an înainte. Și dacă în 2024 am avut o stabilitate de piață de 15 milioane hectolitri, dorința producătorilor a fost să păstreze acest lucru și investițiile au crescut în 2025. Și tot timpul, în anul în care avem piață în evoluție pozitivă sau stabilitate, avem investiții în creștere. Pentru că în momentul în care piața este în scădere și este într-o contracție, cum o avem de 15% în ultimii patru ani, presiunea la nivel de producători de bere este foarte mare. Dar suntem un sector care doar în 21 de ani am investit 2,2 miliarde de euro. Nu sunt calculate aici investițiile anterioare formării asociației, când s-au investit foarte mult și au fost fabrici construite de la zero în România. 5,63 de miliarde de euro total contribuții la bugetul de stat, sunt sume impresionante, dacă vreți le putem translata în stadioane, în bazine olimpice, în ce doriți, dar sunt niște cifre care ajută economia națională. De asemenea, știți că suntem sectorul cu zero evaziune fiscală din România din punct de vedere al producției’, a adăugat reprezentantul asociației.

Prezent la conferința de presă, președintele Asociației Berarii României, Boris Miloushev, a remarcat că berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România, în condițiile în care peste 95% din consum este acoperit din producția internă.

‘Sectorul berii este un vector major de contribuție locală în economia României: berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă. Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională – 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat’, a spus acesta.

Astfel, în România există 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre județele țării.

Sursă: AGERPRES