Ascultă Radio România Constanța Live

Ziua Planetei Pământ | Profesorul și climatologul Marius Lungu: Cea mai mare bogăție a planetei este biodiversitatea, infrastructura invizibilă a economiei și a vieții noastre

„Pământul nu depinde de noi, ci noi depindem de el. Cheia este echilibrul între dezvoltare și protejarea mediului, între consum și ceea ce se numește responsabilitate”- spune climatologul Marius Lungu, profesor la UOC.

Ziua Planetei Pământ | Profesorul și climatologul Marius Lungu: Cea mai mare bogăție a planetei este biodiversitatea, infrastructura invizibilă a economiei și a vieții noastre
Foto: NASA Artemis, Facebook

Publicat de Adina Sîrbu, 22 aprilie 2026, 11:11

Ziua Planetei Pământ, sărbătorită anual pe data de 22 aprilie, vine, anul acesta, cu o temă care trebuie să ne inspire: „Puterea noastră, planeta noastră”.

Pământul are o zi a lui. Nu este vorba de o zi de naștere, pentru că informațiile de precizie despre certificatul său de naștere se pierd  în urmă cu multe miliarde de ani, ci este în primul rând o zi de conștientizare a rolului și importanței pe care Pământul le are pentru noi, locuitorii săi, și, în același timp, o zi de protejare a mediului în care trăim – un univers mai mic, parte dintr-un univers mai mare.

Laurențiu Despina a dialogat despre această zi cu profesorul și climatologul Marius Lungu, de la Universitatea Ovidius din Constanța.

L. D.: Domnule profesor, 22 aprilie este Ziua Pământului și v-aș propune pentru începutul dialogului nostru o întrebare: cum privim Planeta Pământ?

Prof. Marius Lungu: Ziua Planetei Pământ se celebrează în fiecare an pentru a ne reaminti că Planeta Pământ și ecosistemele sale ne oferă condiții necesare pentru întreținerea vieții. Este practic un semnal global de conștientizare, respectiv una dintre cele mai importante mișcări globale pentru protecția mediului. A apărut dintr-o combinație, să zic așa, de împrejurări ecologice și mobilizare civică, fără precedent, încă din anii 60-70. Practic, prima dată a fost celebrată pe 22 aprilie 1970, doar în Statele Unite al Americii, de către aproximativ 20 de milioane de persoane, iar în prezent, în 196 de state, de aproape un miliard de persoane.

Când vorbim despre Pământ, e important să schimbăm puțin perspectiva: nu este doar locul în care trăim, ci un sistem extrem de complex și fragil, în care toate componentele sunt interconectate. Vorbim despre o planetă formată acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, din praf cosmic, care a evoluat continuu. Chiar și astăzi ea este activă, are un nucleu fierbinte, plăci tectonice în mișcare, vulcani, procese care modelează constant suprafața terestră. Este un detaliu deosebit de interesant, acela că atmosfera, cea care ne protejează de radiații și face posibilă viața, este extrem de subțire. Dacă am reduce Pământul la dimensiunea unui măr, atmosfera ar fi practic o coajă foarte, foarte fină.

De asemenea, deși planeta este acoperită în mare parte de apă, doar o mică fracțiune este apă dulce, accesibilă, mai puțin chiar de 1%. Iar în prezent, influența umană este atât de mare, încât se vorbește despre „antropocean”, adică o perioadă în care activitatea noastră a devenit o forță geologică în sine.

L. D.: Pământul este un imens șantier de exploatare a resurselor sale naturale. Tot scormonim, aș spune, dar cât de mult mai putem exploata zăcămintele naturale Și care vor fi consecințele când vom ajunge, dacă putem spune așa, la fundul sacului?

Prof. Marius Lungu: Ideea că Pământul este un imens șantier este foarte potrivită, pentru că extragem resurse constant, și mă refer aici la energie, metale, materiale de construcție și așa mai departe. Însă nu ne confruntăm cu un moment în care, să zic așa, se termină totul dintr-o dată, ci cu un proces gradual, în sensul că resursele ușor accesibile au fost deja exploatate în mare parte, iar cele rămase sunt mai greu de extras, mai scumpe și implică un impact mult mai mare asupra mediului. De exemplu, solul fertil, care nu reprezintă altceva decât baza agriculturii, se degradează în multe zone din cauza utilizării intensive. În același timp, resurse esențiale pentru tehnologiile moderne, cum ar fi anumite metale rare, sunt limitate sau concentrate în câteva regiuni, ceea ce creează și foarte multe dependențe economice și chiar geopolitice. Așadar, nu vom ajunge la un așa-zis fund al sacului peste noapte, dar vom resimți tot mai mult presiunea, în sensul unor costuri mai mari, sau acces mai dificil și efecte directe asupra mediului geografic.

L. D.: Domnule profesor, în prezent, care credeți că ar fi urgența numărul unu legată de Pământ?

Prof. Marius Lungu: Dacă ar fi să alegem o urgență majoră, aceasta este legată de schimbările climatice, pentru că acestea au un efect în lanț asupra întregului sistem planetar. Nu vorbim doar despre creșterea temperaturii aici, ci despre modificarea unor procese fundamentale. Astfel, putem spune că schimbarea regimului precipitațiilor și apariția mai frecventă a fenomenelor extreme creează o presiune asupra resurselor de apă și asupra agriculturii. Pe de altă parte, aceste schimbări afectează direct și economia, precum și sănătatea populației. În plus, există riscul unor, așa zise, puncte de cotitură, adică momente în care anumite procese devin accelerate și greu de oprit. Important este că aceste schimbări nu mai sunt teoretice, ele sunt deja vizibile și chiar resimțite.

L. D.: An de an, tragem semnale de alarmă apropos de această zi a Pământului. Se constată lucruri mai mult sau mai puțin îngrijorătoare. Unii spun că sunt apanajul alarmiștilor, dar constatăm totuși că lucrurile se agravează. Din punct de vedere climateric, unde ne aflăm în momentul de față, ca proces de eroziune din punct de vedere climateric?

Există percepția că uneori se exagerează, dar dacă ne uităm la datele științifice, vedem o tendință clară și consistentă, în sensul că temperaturile globale cresc și asta foarte abrupt după 1970, ghețarii se retrag, iar fenomenele extreme, precum valurile de căldură, furtunile sau secetele, devin din ce în ce mai frecvente. Asta nu înseamnă că nu există și nuanțe sau incertitudini, dar direcția generală este deosebit de clară. Problema nu este dacă schimbările există, ci cât de rapid evoluează și cât de pregătiți suntem să le gestionăm.

L. D.: Care credeți că este bogăția cea mai mare oferită de Pământ de-a lungul timpului și în prezent, dincolo de conceptul de Casă?

Prof. Marius Lungu: Când vorbim despre bogăția Pământului, din punctul meu de vedere, tindem să ne gândim la resurse precum petrolul sau aurul și argintul. În realitate însă, cea mai mare bogăție este biodiversitatea, adică totalitatea formelor de viață și relațiile dintre ele. Această rețea susține tot ceea ce facem, practic, în sensul că polenizatorii fac posibilă producția de hrană, pădurile reglează clima și circuitul apei în natură, microorganismele din sol asigură fertilitatea. Practic, natura este infrastructura invizibilă a economiei și a vieții noastre și este, fără doar și poate, o bogăție greu de refăcut, uneori pierderile fiind, practic, ireversibile.

L. D.: Chiar dacă omul a zburat spre Lună, spre Marte, cred că trebuie să valorizăm mai mult ceea ce avem în momentul de față, casa de care vorbeam mai devreme, Pământul, și astăzi, mai mult ca oricând, să-l sărbătorim printr-o grijă mai mare față de tot ceea ce ne oferă el.

Prof. Marius Lungu: Poate cea mai importantă idee este una simplă, anume că pământul nu depinde de noi, ci noi depindem de el. În același timp, schimbarea nu vine doar din decizii mari, ci și din comportamente, să zic așa, de zi cu zi, multiplicate la scară mai largă. Există însă și motive de optimism, în sensul că tehnologiile devin din ce în ce mai eficiente, energia regenerabilă este în creștere, iar conștientizarea publică este mai mare decât în trecut. Cheia este, deci, din punctul meu de vedere, echilibrul între dezvoltare și protejarea mediului, între consum și ceea ce se numește responsabilitate.

Ambasadorul Rusiei, chemat la MAE, după încălcările repetate ale spațiului aerian al României
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 12:37

Ambasadorul Rusiei, chemat la MAE, după încălcările repetate ale spațiului aerian al României

Ambasadorul rus la București a fost chemat la MAE, ca urmare a încălcărlor repetate de către Rusia a spațiului aerian al României, a anunțat,...

Ambasadorul Rusiei, chemat la MAE, după încălcările repetate ale spațiului aerian al României
MApN: Peste 30 de pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc, de la începutul războiului
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 12:00

MApN: Peste 30 de pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc, de la începutul războiului

De la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, peste 100 de atacuri au avut loc în proximitatea graniței cu România și în 33 de...

MApN: Peste 30 de pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc, de la începutul războiului
A treia dronă doborâtă de un avion F-16 românesc, în apropiere de Sulina
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 11:01

A treia dronă doborâtă de un avion F-16 românesc, în apropiere de Sulina

O nouă dronă a fost doborâtă în această dimineață, la ora 10.13, de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale...

A treia dronă doborâtă de un avion F-16 românesc, în apropiere de Sulina
CONSTANȚA: Accident rutier la Poarta 1 cu trei mașini implicate și o persoană rănită
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 10:50

CONSTANȚA: Accident rutier la Poarta 1 cu trei mașini implicate și o persoană rănită

Un accident rutier a avut loc astăzi în Constanța, în zona Poarta 1, unde trei autoturisme au fost implicate într-o coliziune. La fața locului...

CONSTANȚA: Accident rutier la Poarta 1 cu trei mașini implicate și o persoană rănită
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 10:43

TULCEA: Un nou mesaj RO-Alert pentru zona de nord-est a județului

În contextul atacurilor rusești în Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, locuitorii din nordul și estul județului Tulcea au...

TULCEA: Un nou mesaj RO-Alert pentru zona de nord-est a județului
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 10:01

Două cutremure s-au produs, duminică, în România, după alte două înregistrate ieri

Două cutremure slabe s-au produs duminică în zona seismică Vrancea, judeţele Buzău şi Vrancea, arată datele publicate de Institutul Naţional...

Două cutremure s-au produs, duminică, în România, după alte două înregistrate ieri
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 09:49

Record de candidaţi la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti

Este record absolut de candidaţi anul acesta la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Pentru cele 1.947 de...

Record de candidaţi la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti
Actualitate duminică, 26 iulie 2026, 08:37

CFR S.A. avertizează asupra pericolului apropierii de instalațiile electrice feroviare, după un incident grav produs pe raza SRCF Constanța

Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. atrage atenția asupra pericolelor majore generate de apropierea neautorizată de instalațiile...

CFR S.A. avertizează asupra pericolului apropierii de instalațiile electrice feroviare, după un incident grav produs pe raza SRCF Constanța