DIALOGURI LA ZI | Europarlamentarul Vasile Dîncu, despre securitatea județului Tulcea, aflat la granița războiului

Dronele care traversează Dunărea și presiunea constantă a conflictului din Ucraina readuc în discuție protejarea frontierei și a comunităților tulcene. De la Bruxelles, europarlamentarul Vasile Dîncu vorbește despre necesitatea unui sistem antidronă și a unei infrastructuri moderne de apărare civilă.

Publicat de Adina Sîrbu, 14 aprilie 2026, 15:13

Securitatea frontierei estice a Uniunii Europene, cu accent pe județul Tulcea aflat în proximitatea războiului din Ucraina, precum și protejarea comunităților care trăiesc lângă zona de conflict și resimt direct efectele acestuia sunt temele abordate în interviul pe care vi-l propunem astăzi cu europarlamentarul Vasile Dîncu.

Într-un context geopolitic tot mai tensionat, în care războiul din Ucraina continuă să genereze riscuri pentru localitățile aflate aproape de linia frontului, se ridică întrebarea cât de pregătite sunt Europa și România să-și apere granițele și ce înseamnă, concret, aceste provocări pentru oamenii care trăiesc aici.

Bubuiturile de peste Dunăre, dronele care pătrund în spațiul aerian al României și sentimentul permanent de incertitudine amplifică îngrijorările. Ce măsuri reale pot fi luate pentru protejarea acestor comunități? Sunt suficiente mecanismele actuale de apărare civilă sau este nevoie de soluții adaptate noilor tipuri de amenințări? Ar putea avea județul Tulcea un sistem eficient de detecție și neutralizare a dronelor?

Andreea Dorobăț a fost la Parlamentul European din Bruxelles, unde a discutat despre toate aceste subiecte cu europarlamentarul social-democrat Vasile Dîncu, membru al Comisiei de Securitate și Apărare, vicepreședinte al Comisiei Speciale pentru Scutul Democrației Europene și vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO.

Iată un fragment.

În zona Tulcea, fiind o zonă de graniță, ar trebui construite adăposturi și un minim arsenal de pregătire pentru apărarea civilă în fiecare localitate. În plus, cred că armata ar trebui să dezvolte un sistem de drone interceptoare în această regiune. Este un concept nou, apărut după experiența Ucrainei, dar avem nevoie de un sistem de apărare antidrone. Nu cu Patriot – e prea scump să folosești un astfel de sistem împotriva unei drone de câteva mii de dolari – ci cu soluții dedicate.

România lucrează împreună cu Ucraina, Polonia și alte state din regiune într-o asociație a producătorilor de drone din Europa Centrală și de Est, creată acum un an. Începem să construim împreună astfel de sisteme și sper ca, inclusiv în județul Tulcea – cel mai apropiat de zona de conflict – să avem un sistem de apărare, un adevărat „zid de drone”. La Bruxelles am susținut câteva decizii care includ sprijinirea României în proiectul DroneWall, pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare antidrone.

În același timp, reacția autorităților române nu a fost suficient de fermă și poate transmite un semnal de vulnerabilitate. Rusia, trimițând drone pe teritoriul nostru, a testat articolul 5. A fost parte din războiul psihologic: au vrut să arate că pot trimite drone în România și Polonia fără consecințe.

Ridicăm avioane, cheltuim bani, dar nu acționăm. Asta arată slăbiciune și faptul că nu protejăm suficient cetățenii din zonă. În Tulcea doar am constatat resturile de drone, fără reacție fermă. Am fost prea formaliști, prea temători, fără decizie. În Polonia, dronele rusești au fost doborâte imediat și nu au mai revenit. La noi continuă să testeze, pentru că nu suntem destul de hotărâți. Ne temem că o reacție ar putea declanșa un conflict, dar conflictele nu mai încep ca altădată. Trebuie luate decizii ferme atunci când se întâmplă astfel de incidente.

Întreaga discuție poate fi ascultată aici.

Redactor: Andreea Dorobăț