Prețul barilului de petrol a trecut de 110 dolari, pe fondul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu

AEI cere Guvernului adoptarea urgentă a unui plan de acțiune destinat reducerii impactului economic și social generat de creșterea prețului motorinei.

Publicat de Adina Sîrbu, 9 martie 2026, 10:18

Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineaţă cu aproape 19%, la aproape 111 dolari, după ce crescuse deja cu aproximativ 28% săptămâna trecută, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever pieţele energetice şi afecta creşterea economiei mondiale.

Deja războiul a dus la suspendarea a aproximativ o cincime din livrările globale de ţiţei şi gaz, după ce Teheranul a reacţionat la atacurile aeriene prin restricţionarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz şi atacând infrastructura energetică din regiune.

Analiștii avertizează că, dacă blocarea strâmtorii va continua până la sfârșitul lunii martie, prețul petrolului ar putea depăși recordul de 150 de dolari pe baril, iar efectul va fi unul de domino asupra economiilor globale.

În acest context, Asociația Energia Inteligentă cere Guvernului României adoptarea urgentă a unui plan de acțiune coerent și eficient destinat reducerii impactului economic și social generat de creșterea prețului motorinei.

Creșterea accelerată a costurilor la combustibili, în special a motorinei, are efecte directe asupra economiei naționale, influențând costurile de transport, prețurile bunurilor și serviciilor, precum și stabilitatea financiară a unor sectoare economice. Transportatorii, producătorii agricoli, operatorii logistici și, în final, consumatorii resimt deja aceste presiuni.

În acest context, AEI consideră că este necesară intervenția strategică și coordonată autorităților, care să includă măsuri imediate, dar și soluții pe termen mediu și lung pentru diminuarea vulnerabilităților economice generate de fluctuațiile prețurilor la carburanți.

„Cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic.” precizează AEI.

Asociația înaintează Guvernul României un Proiect de Plan Național de Acțiune care propune un set de măsuri concrete, menite să reducă impactul creșterii prețului motorinei asupra economiei, să sprijine sectoarele economice cele mai afectate, să stabilizeze costurile de transport și lanțurile de aprovizionare și  să accelereze adoptarea unor soluții energetice și tehnologice alternative, sustenabile.

Propunerile incluse în proiectul de plan au fost elaborat în urma analizei situației actuale din piața energiei și a impactului economic asupra sectoarelor productive, având ca obiectiv protejarea competitivității economiei și reducerea presiunii asupra consumatorilor .

România are nevoie de un plan pentru pregătirea „confruntării cu prețul combustibililor” din următoarele săptămâni, dacă războiul continuă și Strâmtoarea Ormuz este blocată.

Guvernul ar trebui să ia trei măsuri simultan: să amortizeze șocul imediat, să protejeze sectoarele critice și să reducă dependența structurală de motorină. România pornește de la un context în care prețul mediu la pompă pentru motorină este 8,69 lei/l în 08.03.2026.

În primele 72 de ore, Guvernul ar trebui să activeze un grup operativ interministerial  cu raportări zilnice privind: prețul ARA Brent, stocurile comerciale, nivelul importurilor, ritmul de aprovizionare a rafinăriilor, preț mediu la pompă în România și marjă estimate România și restul UE operează în cadrul obligației de a menține stocuri minime de petrol și produse petroliere, conform Directivei 2009/119/CE, deci primul pas nu este panică, ci clarificarea exactă a stocurilor disponibile și a ritmului de epuizare.

În primele 2 săptămâni, este nevoie de o protecție țintită, nu subvenție generală. Cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într-o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuție alimentară, salubritate, ambulanțe, pompieri și operatori de utilități. România are deja o schemă de restituire a diferențelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri și persoane, aprobată în decembrie 2025; aceasta ar trebui extinsă temporară și accelerată la plată.

AEI recomandă ca măsuri imediate:

• Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice: nu pentru toți consumatorii,ci pentru operatorii care țin economia în mișcare, iar plata trebuie făcută lunar, nu cu întârzieri lungi.
• Voucher temporar pentru transport public județean și urban. Eurostat arată că România are una dintre cele mai mari ponderi ale transportului colectiv în consumul energetic rutier din UE, deci sprijinirea transportului public poate amortiza o parte din șoc mai eficient decât subvenția universală la pompă.
• Linie specială de capital de lucru garantat de stat pentru firmele de transport, agricultură și alimentară, fiindcă problema inițială este adesea lichiditatea, nu profitabilitatea.
• Monitorizarea concurenței și a transferului de preț: nu control administrativ dur al prețurilor, ci audit rapid al marjelor en-gros și retail. Dacă benchmark-ul ARA urcă și pompa urcă prea repede sau prea mult peste justificarea de cost, Consiliul Concurenței trebuie să intervină pe transparență și eventuale investigații.

Utilizarea stocurilor strategice trebuie să se facă doar parțial și condiții bine stabilite, mai susține AEI.

România nu ar trebui să „ardă” rapid stocurile strategice doar pentru a ieftini temporar prețul. Rezervele trebuie folosite doar dacă apar disfuncții fizice de aprovizionare, nu doar prețuri mari. Directiva UE privind stocurile minime există tocmai pentru continuitatea aprovizionării, nu pentru netezirea oricărei mișcări de piață. Ar trebui să se realizeze eliberare limitată de stocuri numai dacă apar simultan întârzieri fizice semnificative, scăderi vizibile ale livrărilor la rafinării/depozite și riscul de penurie regională. În rest, mai bine păstrezi produsele și compensezi fiscal prețurile.

Pentru următoarele 1–3 luni, obiectivul este să se reducă transmiterea șocului în inflație și în lanțul alimentar.

În transport și logistică, statul poate introduce temporar prioritate operațională pentru transporturile esențiale, majorare rapidă a capacității feroviare pentru marfă pe anumite coridoare, stimulente pentru mutarea unei părți din fluxurile interne grele de pe camion pe tren, unde este fezabil.

În agricultură, este necesară crearea unui mecanism separat pentru fermieri, fiindcă motorina agricolă lovește direct costul alimentelor. Compensarea aici trebuie legată de suprafață lucrată și tip de activitate, nu de consum declarat fără verificare.

În privința achizițiilor, toate instituțiile publice mari trebuie să treacă la planul de reducere a consumului de combustibil cu 5–10%, prin rute mai eficiente, limitarea curselor fără încărcătură, optimizarea flotei. Nu rezolvă criza, dar dă semnal și reduce cererea marginală.

Ce nu ar trebui să facă Guvernul României imediat, potrivit AEI: plafonare generală rigidă a prețului la pompă; reducere universală și nediferențiată a taxelor pentru toți consumatorii; interdicție administrativă de export fără coordonare europeană; transmitere de mesaje publice de tip „nu se va întâmpla nimic” dacă piața deja transmite stres. Aceste măsuri tind să coste mult, să creeze distorsiuni și să mute consumul, nu să-l gestioneze.

În același timp dacă va continua conflictul și prețurile cresc, este necesar un Plan de Criză cu regândirea totală a fiscalității și protejarea tuturor consumatorilor de combustibili.

Pentru următoarele 6 – 24 luni, AEI propune 5 direcții de acțiune.

România rămâne o economie foarte dependentă de diesel în transport rutier, iar în UE, motorina rămâne principalul combustibil în transportul rutier, cu o pondere de 64% în 2023. Ca urmare, direcțiile de acțiune vizează: accelerarea transportului feroviar de marfă (fiecare procent de marfă mutat de pe rutier pe feroviar reduce expunerea la șocurile diesel), reînnoirea flotelor de transport public și urban – mai multe autobuze electrice, troleibuze și infrastructură asociată, stimulente pentru flote comerciale eficiente, mai mult biodiesel/HVO unde este sustenabil și compatibil tehnic.

Totodată, este necesară reconfigurarea politicii fiscale, pentru ca România să dispună de un mecanism social și economic de absorbție a viitorului șoc în materie de prețuri, nu doar a celui de acum.