A început evacuarea câinilor și pisicilor din adăpostul ASPA IVETS din Uzunu, a cărui activitate a fost suspendată

Reprezentanții ONG-urilor fac apel către asociațiile care pot ajuta cu preluare, spații temporare sau transport pentru cei 250 de câini care trebuie scoși din padocurile adăpostului.

Publicat de Adina Sîrbu, 8 martie 2026, 17:29 / actualizat: 9 martie 2026, 20:59

Activitatea adăpostului ASPA IVETS din Uzunu (Giurgiu) a fost suspendată după perchezițiile mascaților de joi, care au durat 24 de ore, într-o anchetă privind eutanasierea ilegală a câinilor fără stăpân.

În adăpost au fost găsiți 490 de câini, dintre care aproximativ 250 nu erau înregistrați în RECS, motiv pentru care activitatea în centru a fost suspendată, iar adăpostul a fost amendat cu 12.600 lei pentru nereguli.

Ancheta vizează posibile infracțiuni de înșelăciune, abuz în serviciu, uciderea animalelor fără drept și fals în acte.

Două persoane au fost reținute și ulterior plasate sub control judiciar. Este vorba despre doi bărbați, de 39 și 49 de ani, administratori ai unor societăți comerciale, care au fost reținuți pentru 24 de ore într-un dosar care vizează eutanasieri ilegale de câini în adăposturi din Prahova și Giurgiu. Aceștia sunt acuzați de instigare la ucidere fără drept a animalelor, participație improprie la abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2025–2026, reprezentanții a două adăposturi private ar fi încheiat contracte cu mai multe primării pentru capturarea, cazarea și gestionarea câinilor fără stăpân. În baza acestor contracte, câinii care nu erau adoptați sau revendicați ar fi fost eutanasiați ilegal, cu încălcarea prevederilor OUG 155/2001 și HG 1059/2013, care stabilesc în ce condiții poate fi dispusă eutanasierea.

Ancheta vizează și suspiciuni de încasare ilegală a banilor publici. Procurorii suspectează că, în baza unui contract încheiat în octombrie 2025 cu o primărie, ar fi fost întocmite documente nereale privind capturarea a peste 100 de câini, deși serviciile nu ar fi fost executate integral. În acest mod, ar fi fost obținuți peste 100.000 de lei în mod nejustificat.

Perchezițiile au avut loc în Prahova, Giurgiu, Constanța și Ilfov, atât la sediile unor firme și la domiciliile unor persoane, cât și la instituții publice. Printre instituțiile vizate se numără primăriile Mizil, Florești, Băicoi și Filipeștii de Târg, dar și DSVSA Prahova și DSVSA Giurgiu.

263 de animale – câini și pisici – ținute în condiții deplorabile la Uzunu trebuie preluate

Odată cu suspendarea activității, au fost emise ordine de plasare pentru 246 de câini și 17 pisici, ținute în condiții improprii.

Însă, Consiliul Județean Giurgiu nu are un adăpost, locuri și nici contracte active pentru preluarea animalelor, astfel că, din nou, la fel cum s-a întâmplat în cazul adăpostului de la Suraia, asociațiile de protecție a animalelor din țară s-au mobilizat și s-au prezentat încă de aseară la Uzunu, pentru a prelua animalele. În plus, pe rețelele de socializare, au apărut imagini cu fumul scos de incineratorul adăpostului, ceea ce a provocat suspiciuni serioase în rândul reprezentanților ONG-urilor privind distrugerea de probe sau incinerarea cadavrelor de animale.

Sâmbătă seara, ore întregi asociațiile au fost ținute la poarta adăpostului de polițiști și  cei de la DSVSA Giurgiu, deși Biroul de Protecţia Animalelor din Giurgiu a decis ca animalele să fie mutate imediat din adăpost, iar ordinele trebuiau puse deîndată în executare.

Tot aseară, o altă ilegalitate a fost sesizată: angajaţii adăpostului de la Uzunu circulau cu maşini dotate cu girofar de poliție, deși legislația din România nu permite folosirea acestor însemne de către entități private, motiv pentru care polițiștii de la rutieră au aplicat sancțiuni.

Duminică a început preluarea animalelor

Astăzi, reprezentanții ONG-urilor au reușit să intre în adăpost și să înceapă preluarea animalelor, găsite în condiții deplorabile. Padocurile sunt pline de fecale și urină, noroi și apă murdară, iar câinii sunt bolnavi și emaciați.

În total, 246 de căței trebuie scoși de acolo, iar operațiunea se desfășoară anevoios, întrucât mașinile autorizate organizațiilor sunt lăsate să intre pe rând și să ia un număr limitat de animale.

Reprezentanții ONG-urilor fac apel către asociațiile care pot ajuta cu preluare, spații temporare sau transport. Fiecare loc disponibil poate salva o viață.

Detalii găsiți pe paginile de facebook Tudor Tim Ionescu, Adăpostul Speranța, Kola Kariola, Asociația Sache Vet, Hilde Tudora!

UPDATE: Doar 7 câini au fost preluați duminică din adăpost

Mai multe organizații de protecția animalelor au răspuns apelului și au mers la Uzunu pentru a ajuta la salvarea câinilor.

Reprezentanții asociațiilor care au reușit ieri, cu mare dificultate, să intre în adpostul de la Uzunu au rămas șocați de condițiile dezastruoase în care sunt ținute animalele.

În unele spații, puii de câine sunt ținuți în nămol amestecat cu urină și fecale, stratul fiind atât de gros, încât a fost nevoie să se dea cu lopata pentru a putea ajunge la ei. Pornind de la această imagine, oricine își poate imagina mai departe în ce stare se află aceste animale într-un loc administrat de medici veterinari.

Accesul organizațiilor a fost mult îngreunat de către reprezentanții ASPA, care au interzis fotografierea animalelor și a condițiilor în care acestea sunt ținute, dar s-au dovedit extrem de scrupuloși în privința respectării legii de către cei care au vrut să preia animalele.

ONG-urile prezente au făcut tot ce a fost posibil în aceste condiții: au oferit transport, spații de cazare și sprijin logistic, au preluat cele 17 pisici și doar 7 câini, deși existau ordine de plasare pentru 246 din cei 800 aflați în adăpost.

După ce sâmbătă, organizațiile au fost ținute peste 6 ore în fața porții, fără explicații, duminică situația s-a repetat și reprezentanții ONG-urilor chemate în ajutor au fost ținuți la poartă ore în șir, pentru ca în final să plece cu doar 7 câini, a scris Marius Chirca, de la Kola Kariola, pe pagina sa de Facebook.

ONG-urile nu sunt responsabile pentru gestionarea acestor animale

„Acest mod de lucru reprezintă o bătaie de joc față de societatea civilă și față de organizațiile care au venit să ajute. Atragem atenția că, în tot acest ping-pong al responsabilităților dintre instituții, animalele rămân neîngrijite și mor. Birocrația nu ține loc de apă, de hrană sau de îngrijire, iar fiecare zi de întârziere înseamnă suferință și vieți pierdute.

ONG-urile nu sunt instituțiile responsabile pentru gestionarea acestor animale. Rolul nostru este de sprijin, nu de substituire a autorităților. Dacă nu există transparență, comunicare și un plan clar, există riscul ca, după cele 45 de zile prevăzute de lege, aceste animale să ajungă din nou într-o situație incertă. ONG-urile au avut toată disponibilitatea de a ajuta. Dar fără cooperare reală din partea autorităților, acest efort devine aproape imposibil.

Trebuie spus foarte clar că ONG-urile și cetățenii au sesizat aceste abuzuri de ani de zile. Au existat reclamații, sesizări, imagini, mărturii și apeluri repetate către autoritățile competente. De fiecare dată s-au semnalat aceleași probleme: condiții inacceptabile pentru animale, lipsa transparenței și modul în care bani publici sunt cheltuiți fără rezultate reale în gestionarea situației câinilor fără stăpân. Din păcate, aceste avertismente au fost de prea multe ori ignorate sau tratate superficial, până când situația a ajuns la punctul critic pe care îl vedem astăzi.

Organizațiile neguvernamentale nu pot fi tratate ca o resursă la dispoziția autorităților, chemată doar atunci când situațiile scapă de sub control. De fiecare dată când a fost nevoie, ONG-urile și-au demonstrat disponibilitatea de a interveni, au pus la dispoziție expertiză, voluntari, transport, spații și resurse pentru salvarea animalelor. Însă această disponibilitate nu poate fi confundată cu acceptarea unui tratament arbitrar sau lipsit de respect. ONG-urile nu pot deveni bătaia de joc a unor operatori privați care gestionează bani publici fără transparență, și nici a unor autorități care refuză să comunice clar, să ofere informații și să își asume responsabilitățile legale. Societatea civilă nu este un paravan în spatele căruia instituțiile statului își pot ascunde lipsa de acțiune. Colaborarea reală presupune transparență, respect și asumare. În lipsa acestora, orice apel la sprijinul ONG-urilor devine doar o încercare de a transfera responsabilitatea către cei care, în realitate, nu au atribuții legale în gestionarea acestor situații, ci doar dorință să ajute și să salveze vieți”, a scris Marius Chirca.