Calendar istoric MINAC: 7 martie – Constantin Chera, arheologul Tomisului

Arheologul Constantin Chera a contribuit decisiv la cunoașterea straturilor antice ale Tomisului.

Publicat de Doina Sirbu, 7 martie 2026, 12:47

Ziua de 7 martie marchează, pentru comunitatea arheologică și pentru orașul Constanța, amintirea unuia dintre cei mai importanți cercetători ai patrimoniului dobrogean. La această dată, în anul 2022, s-a stins din viață arheologul Constantin Chera, personalitate marcantă a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și unul dintre specialiștii care au contribuit decisiv la cunoașterea straturilor antice ale Tomisului. Numele lui rămâne strâns legat de numeroase descoperiri arheologice și de formarea unor întregi generații de arheologi.

Născut la 2 noiembrie 1950, la București, Constantin Chera a urmat studiile de istorie la Universitatea din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1973, apoi și-a continuat formarea academică la Constanța, obținând titlul de doctor în istorie la Universitatea „Ovidius”. A fost, pe rând, muzeograf (1975-1983), muzeograf principal (1983-1993), cercetător principal (1993), cercetător principal III (1993 – 2003) și II (2003 – 2008). A avut funcții de conducere: șef al Secției Monumente în teritoriu (1998 -2005 și 2009) și director (2005-2009), precum și redactorul științific al revistei Pontica.

După o scurtă perioadă petrecută la catedră (1973-1975), este remarcat de Petre Diaconu pe șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare și devine angajat al muzeului din Constanța. În cadrul acestei instituții cunoaște desăvârșirea profesională, iar a spune că își practica profesia cu dedicare și responsabilitate pare prea puțin. Muzeul era viața lui, așa cum au subliniat colegii în omagiul adus la trecerea sa la cele sfinte, iar „omul și arheologul se confundau”, observa Livia Buzoianu în articolul Constantin Chera-arheologul, publicat în revista Pontica 55 (2022), ediție dedicată acestui reputat specialist.

„A dedicat muzeului tot timpul: a fost arheologul de teren, prezent în toate punctele anunțate sau nu, în care se săpa sau se ridica o construcție în Constanța; indiferent de anotimp, ignorând pericolele și înfruntând interdicțiile constructorilor, se lupta pentru cercetarea zonei și recuperarea obiectelor arheologice”, nota Livia Buzoianu în articolul menționat.

Prin activitatea sa neobosită a adus Constanței numeroase descoperiri importante. În anii 1981-1982, cercetările arheologice desfășurate au dus la recuperarea a patru stâlpi miliari din săpăturile de pe strada Cuza Vodă, precum și la descoperirea unui sarcofag cu inscripție funerară în versuri, găsit în timpul săpăturilor din curtea Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”. Însă cea mai valoroasă realizare rămâne, după cum a mărturisit chiar el în mai multe interviuri, descoperirea Mormântului Hypogeu Pictat de la Tomis, pe 25 februarie 1988, alături de colegul și prietenul său Virgil Lungu.

Lista meritelor profesionale ale lui Constantin Chera este lungă. A desfășurat o intensă și prodigioasă activitate de cercetare, recunoscută și apreciată la nivel național și internațional. A avut un rol important în administrarea și prezervarea patrimoniului muzeal dobrogean, implicându-se activ în susținerea muzeelor de la Histria și Adamclisi și contribuind la inaugurarea punctelor muzeale de la Hârșova și Cernavodă. A participat la numeroase conferințe și proiecte științifice în Europa, într-o lungă listă geografică ce include Amsterdam, Fribourg, Viena, Roma, Rhodos, Zadar, Istanbul – listă care oricum rămâne incompletă, după cum a arătat Livia Buzoianu. A obținut burse în străinătate în Franța, Italia și Germania, a participat la săpături arheologice în Austria și Franța și a fost membru al unor asociații de specialitate din aceste state. În perioada 2009–2015 a fost expert UNESCO pentru patrimoniul cultural subacvatic și membru al Consiliului Științific și Tehnic Consultativ al Convenției de la Paris din 2001.

Cei care l-au cunoscut își amintesc cu drag nu doar de cercetătorul riguros, ci mai ales de omul generos, colegial și mereu zâmbitor, pentru care profesia de arheolog era mai mult decât o carieră, era o vocație.

Reclama zilei – La magazinul de mobile Nissim Navon, str. Carol no.7. Au sosit dormitoare și sufragerii complecte. Prețuri și condițiuni avantajoase. Piane din cele mai renumite fabrici. Plătibile și în rate – (ziarul Varda, 1916).

Sursă: MINAC