Economia României, afectată direct și indirect de criza din Orientul Mijlociu

Creșterea costurilor de producție și a inflației, completate de efecte indirecte, privind dobânzile și costurile de finanțare mai mari.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 martie 2026, 09:47

Efectele indirecte ale conflictului din Orientul Mijlociu pot fi substanțiale asupra României, în special prin canalele energetice și prin deteriorarea încrederii pe piețele financiare, susține Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

„Conflictul militar actual din Orientul Mijlociu, care implică în mod direct Iranul, Israelul și parteneri externi, este în primul rând o criză geostrategică cu consecințe economice semnificative la nivel global. Disrupțiile recente asupra fluxurilor de energie, inclusiv perturbări în Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai critice coridoare pentru exporturile mondiale de petrol și gaze, au generat creșteri marcante ale cotațiilor țițeiului și gazelor naturale pe bursele internaționale. Într-o singură zi, cotația petrolului de referință Brent a urcat cu peste 9-13%, atingând aproximativ 79-82 dolari/baril imediat după escaladare, iar piețele de gaze naturale au înregistrat creșteri de peste 40-50% în Europa, reflectând riscurile de aprovizionare agravate de conflict”, a declarat președintele AAFBR.

Aceste evoluții au efecte reale asupra costurilor de producție și inflația generală în economiile importatoare de resurse energetice, inclusiv în România.

„Creșterea prețurilor internaționale la petrol se transmite, prin costuri mai mari la importul de carburanți și energie, în prețurile la pompă, în costurile logistice și, în ultimă instanță, în inflația generală pe care o resimt consumatorii și mediul de afaceri. Analizele economice indică faptul că, dacă prețul barilului se situează între 80 și 100 de dolari sau mai mult, există presiuni semnificative asupra costului carburanților și a prețului final al bunurilor și serviciilor pe piețele interne”, a explicat Flavius Jakubowicz.

Efectele indirecte prin canalele energetice și prin încrederea piețelor pot fi substanțiale, dacă evoluțiile prețurilor rămân volatile sau dacă lanțurile logistice globale continuă să fie perturbate.

„O astfel de criză poate întârzia reducerile dobânzilor de politică monetară în regiunea Europei Centrale și de Est și poate menține costurile de finanțare la niveluri mai ridicate pentru întreprinderi și investitori. În concluzie, deși România nu este în prima linie a conflictului, iar expunerea comercială directă este relativ redusă, impactul global prin canalele prețului energiei și ale costurilor externe este real și necesită monitorizare continuă.”

Luni, Iranul a anunțat că strâmtoarea Ormuz a fost închisă traficului maritim și că va incendia orice navă care încearcă să treacă pe acolo, potrivit Reuters.

Deși Teheranul a infirmat anterior că ar fi închis această rută ca represalii după atacurile aeriene lansate sâmbătă împotriva sa de SUA și Israel, strâmtoarea era de facto închisă, operatorii navelor evitând zona de conflict.

Ca urmare, prețurile petrolului și gazului au crescut, iar având în vedere că aproximativ 20% din petrolul și gazul mondial trec prin strâmtoarea Ormuz, creșterile de prețuri vor fi cu atât mai mari cu cât conflictul se va prelungi, avertizează analiștii.

Grupul de Coordonare pentru Gaz al Uniunii Europene se va reuni miercuri, pentru a evalua impactul conflictului  din Orientul Mijlociu. Acest organism, care include reprezentanţi ai guvernelor din statele membre, monitorizează stocarea gazelor şi securitatea aprovizionării  în Uniune şi coordonează măsurile de răspuns în timpul crizelor.

Sursă: AGERPRES