28 februarie – Ziua Protecției Civile în România
De 93 de ani protecția civilă reprezintă un pilon esențial al siguranței naționale și al sănătății publice, având rolul de a reduce impactul situațiilor de urgență asupra populației, mediului și infrastructurii critice.
Publicat de Adina Sîrbu, 28 februarie 2026, 11:11
În fiecare an, pe 28 februarie, este marcată Ziua Protecției Civile. În 1933, la această dată, a luat ființă protecția civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468, sub denumirea de „apărare pasivă contra atacurilor aeriene, având ca scop să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populației și resurselor teritoriului, prin protecție directă sau micșorând eficacitatea atacurilor din aer” potrivit site-ului Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov.
Anul acesta, în perioada 26 februarie – 4 martie se desfășoară campania Săptămâna Protecției Civile, în cadrul căreia sunt organizate, la nivel național, activități intense, de pregătire și de informare a populației pe domeniul situațiilor de urgență, de încurajare a populației să acceseze toate mijloacele de informare, precum site-ul fiipregătit.ro, aplicația Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și de atragerea de voluntari și de păstrare a acestora.
În weekend-ul 28 februarie – 1 martie, sunt deschise porțile Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Cu această ocazie, participanții vor putea vizualiza sălile de clasă, amfiteatrele, laboratoarele de pregătire, de specialitate în situații de urgență, informatică, electrotehnică, teoria arderii și comportare la foc, cabinet de specialitate pentru pregătire de specialitate în descarcerarea și acordarea primului ajutor calificat, poligon de antrenament pentru stingerea incendiilor și pentru pregătirea psiho-fizică și de specialitate a pompierilor. Totodată, publicul va putea vizualiza și tehnica utilizată de salvatori în misiunile operative, dar și exerciții demonstrative și de stingere și de prim-ajutor.
De asemenea, în întreaga țară, toate inspectoratele organizează puncte de informare și cursuri de prim-ajutor pentru copii și pentru adulți.
O altă activitate are loc pe 28 februarie, chiar de Ziua Protecției Civile – un tur ghidat, cu specialiști din cadrul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, administrații municipale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, asociația Inginerilor Constructori, Proiectanți de Structuri. Iar în 28 februarie și 1 martie, Muzeul Național al Pompierilor „Foișorul de Foc” poate fi vizitat gratuit, în intervalul orar 12.00-20.00.
Ziua de 4 martie este dedicată testării sistemelor de alarmare, care vor suna la ora 10.00 dimineața, fiind o măsură necesară și obligatorie.
***
Oficialitățile militare române au întreprins, la începutul anilor ’20, cu încă vizibile consecințe ale Primului Război Mondial, o serie de măsuri menite a proteja populația civilă în situații de război, pentru a diminua considerabil numărul de victime, cel puțin din rândul non-combatanților.
La 20 ianuarie 1924 a fost înființată „Școala Apărării Contra Gazelor”, instituție ce-și propunea să răspândească în rândul armatei, dar și la populația civilă, toate cunoștințele în legătură cu domeniul gazelor de luptă. După un an, la 1 ianuarie 1925, a apărut „Serviciul Apărării Contra Gazelor din Armata Română”. În 1929 au fost elaborate „Instrucțiunile provizorii pentru organizarea protecției civile contra gazelor de luptă”, care au devenit ulterior normativ de stat în domeniu, ce reglementau juridic înființarea primei organizații cu caracter de masă destinată pregătirii și protecției populației pentru situații de război, conform https://igsu.ro/.
Prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1930 s-a aprobat „Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene”, primul document scris prin care se organiza Protecția Civilă în țara noastră. Conform acestuia, atribuțiile legate de apărarea pasivă au revenit autorităților centrale, locale și teritoriale, iar măsurile de siguranță, preventive și de salvare s-au constituit într-un document unic, denumit „Planul apărării pasive”. Ulterior, aceste structuri ale apărării civile și-au extins domeniul de activitate și au devenit componentă a Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, formând un tot unitar sub denumirea de „Protecția Civilă”.
Până în 2004, măsurile de protecție civilă și stingere a incendiilor se realizau de către Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari și Comandamentul Protecției Civile, instituții aflate sub coordonarea Ministerului de Interne. Pe fondul accelerării tendințelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităților economice și producerii de dezastre, cele două instituții amintite, pentru a se adapta la creșterea exponențială a riscurilor nonmilitare, au fuzionat în decembrie 2004, luând astfel ființă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Obiectivul fundamental al activității desfășurate de IGSU vizează eficientizarea acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, în vederea menținerii sub control a riscurilor și asigurării stării de normalitate a vieții comunităților umane și este atins prin multitudinea de activități de prevenire și intervenție pentru stingerea incendiilor, descarcerare și prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamități naturale sau antropice.
Inspectoratul general și structurile teritoriale au în componență 42 de centre operaționale și peste 280 subunități operative. În cadrul inspectoratelor județene pentru situații de urgență funcționează Serviciul Medical de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), având ca operator aerian structurile de aviație ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele județene, regionale și cu autoritățile publice locale. În structura SMURD funcționează echipe integrate de descarcerare, reanimare, specializate în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență, precum și echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat.
În calitate de integrator al Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, creat în 2004, IGSU coordonează acțiunile instituțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, asigurând și funcția de punct național de contact în relația cu organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniu.
În 2014, a fost înființat Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, conceput ca o structură de coordonare strategică, care a integrat într-un cadru unitar servicii care până atunci acționau separat, punând bazele unui sistem național solid de prevenire și intervenție, fundamentat pe comandă unică, interoperabilitate și cooperare interinstituțională. În prezent, într-un cadru operațional comun, acționează inspectoratele pentru situații de urgență, serviciile de ambulanță, echipajele SMURD, aviația Ministerului Afacerilor Interne, Unitățile de Primiri Urgențe, structurile de salvare montană și speologică, autoritățile administrației publice locale, precum și voluntarii. Acest model integrat a redus fragmentarea, a eliminat suprapunerile și a crescut eficiența intervenției, oferind un răspuns coerent și rapid, în beneficiul direct al cetățeanului. Totodată, DSU colaborează strâns cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv Poliția Română și Jandarmeria Română, asigurând coordonare eficientă și interoperabilitate la nivel național în toate situațiile critice.
Sursă: AGERPRES
