MEMORIA – un document al unui război care continuă Proiectul StirileRazboiului.ro, realizat de București FM și Agenția de Presă Rador, la patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina
Seria de interviuri aduce în prim-plan și analiza diplomatică și geopolitică a momentului declanșării invaziei din 24 februarie 2022.
Publicat de Doina Sirbu, 24 februarie 2026, 13:14
Pe 24 februarie 2026, la patru ani de la declanșarea războiului ruso-ucrainean, București FM și Agenția de Presă Rador te invită la un exercițiu necesar de memorie, prin 10 interviuri speciale care surprind perspective diplomatice, istorice, geopolitice, militare, de jurnalism de agenție și corespondență de război, administrație publică și societate civilă.
„La patru ani de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, datoria noastră nu este doar să consemnăm actualitatea, ci să protejăm memoria. Războiul continuă, iar riscul pentru societățile din proximitate nu este doar oboseala, ci banalizarea. De aceea, București FM și Agenția de Presă Rador marchează acest moment prin actualizarea platformei stirilerazboiului.ro, pe care am lansat-o pe 24 februarie 2023, cu zece interviuri realizate cu jurnaliști, analiști, oficiali și reprezentanți ai societății civile. Dacă primele 30 de zile ale conflictului au însemnat cronologie și documentare la cald, cei patru ani înseamnă context și responsabilitate. Pentru mine, ca jurnalist și manager al unui post public de radio, acest demers ține de responsabilitate și reafirmă rolul jurnalismului public: acela de a păstra faptele, de a oferi context și de a nu lăsa istoria să fie rescrisă prin uitare”, a declarat Flavia Voinea, manager București FM.
Interviurile au fost realizate de Adelina Tocitu, redactor București FM, și îi au ca invitați pe ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, Sabina Fati, jurnalistă și scriitoare, Cosmin Popa, analist politic și cercetător la Institutul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Sergiu Dan și Violeta Drăguță, jurnaliști ai Agenției de Presă Rador (secțiile ucraineană și rusă), Ilie Pintea și Mario Balint, corespondenți de război Radio România, colonel Cristian Popovici, șeful Direcției de Informare și Relații Publice din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Cosmina Simiean, director general al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, și Melania Medeleanu, fondatoarea Asociației „Zi de Bine”.
Seria de interviuri aduce în prim-plan și analiza diplomatică și geopolitică a momentului declanșării invaziei din 24 februarie 2022. „Ziua, într-un fel sau altul, era anunțată. Acum depinde cum această informație a fost prelucrată, înțeleasă, din mai multe direcții. De ce? Cu luni înainte, Federația Rusă a înconjurat Ucraina cu o forță militară convențională extrem de puternică, generând un anumit tip de presiune militară pentru a încerca o negociere, într-o variantă, să-i spunem, diplomatică, pentru a obține o serie de elemente, până la urmă geostrategice, un rezultat pozitiv”, este de părere Cristian Diaconescu, ambasador și fost ministru de Externe.
Analiza diplomatică și geopolitică a momentului 24 februarie 2022 este completată de dimensiunea umanitară a conflictului. Cifrele arată amploarea valului de refugiați din primele săptămâni ale războiului, iar instituțiile statului român au oferit sprijin femeilor singure cu copii și seniorilor care au ajuns în Capitală. Potrivit directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, Cosmina Simiean, „un milion o sută de mii de oameni au tranzitat Bucureștiul în primele 30 de zile de la 24 februarie 2022, oameni care fie au stat în București o scurtă perioadă de timp până au decis să plece în altă parte, fie au rămas în București. Bucureștiul a fost tranzitat prin Gara de Nord și Aeroportul Otopeni de un milion o sută de mii de oameni. În prezent, avem mult mai puține persoane în România, respectiv în București. Estimările noastre, împreună cu cele ale altor instituții ale statului, arată un număr de 60.000 de persoane care se află în București încă de la debutul războiului și care sunt complet integrate, deși ele așteaptă să se întoarcă”.
Proiectul include și buletinul special realizat de Agenția de Presă Rador – „Războiul din Ucraina: știri memorabile care nu au ajuns în breaking news” – o selecție de articole despre reziliență, inițiative medicale, culturale și umanitare. „Materialele oferă o perspectivă complementară asupra conflictului – o radiografie a rezilienței și solidarității care se manifestă în paralel cu realitatea dură a războiului”, a declarat Carmen Ionescu, managerul Agenției de Presă Rador.
Interviurile sunt disponibile pe www.stirilerazboiului.ro și pe canalul YouTube București FM, iar secvențe vor fi difuzate în programele postului și pe pagina de Facebook.
La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, memoria rămâne un document viu al unei realități care continuă. A păstra memoria înseamnă a înțelege, iar a înțelege înseamnă a nu lăsa istoria să se piardă.
