„15.000 au murit fără voce”: Protest împotriva eutanasierii câinilor din adăposturi, organizat de asociațiile pentru protecția animalelor
Iubitorii de animale cer sterilizare și adopție, nu ucidere pe bani publici și închiderea „lagărelor morții”.
Publicat de Adina Sîrbu, 22 februarie 2026, 20:04 / actualizat: 22 februarie 2026, 23:17
Mai multe organizații pentru drepturile animalelor au protestat duminică, în Capitală, dar și în alte orașe din țară,cerând oprirea eutanasierii câinilor fără stăpân, tragerea la răspundere a celor vinovați de uciderea a mii de animale pe bani publici și implementarea unor soluții etice precum sterilizarea, adopțiile și controlul abandonului.
În București, în fața Palatului Parlamentului, peste 3000 de oameni au cerut modificarea legislației, astfel încât eutanasierea să fie interzisă, iar fondurile publice să nu mai fie direcționate către uciderea câinilor. Protestatarii au cerut, de asemenea, anchetarea abuzurilor din adăposturi și transparență în gestionarea banilor destinați câinilor fără stăpân.
Evenimentul a fost organizat de asociația Dreptate pentru Animale, cu sprijinul mai multor ONG-uri, printre care Asociația Save our Paws, fondată de medicul veterinar Emma Stratulat, Asociația Kola Kariola, condusă de Marius Chirca. Au luat cuvântul reprezentanți ai Asociațiilor Sache Vet, Ramses, Adăpostul Speranța, Căsuța lui Patrocle, Asociația pentru Protecția Animalelor Măriuța, medicul veterinar Ovidiu Roșu și Kuki Bărbuceanu, director de programe la Vier Pfoten, dar și fostul fotbalist Ionuț Lupu, actrițele Carmen Tănase și Nuami Dinescu, precum și Diana Săvuică.
Mobilizarea a pornit pe rețelele de socializare, în urma dezvăluirilor șocante despre abuzurile din adăpostul de la Suraia, administrat de medicul veterinar Daniel Lazăr. ONG-urile afirmă că aproximativ 15.000 de câini ar fi fost uciși cu brutalitate acolo în ultimii doi ani, după ce au fost ținuți în condiții extreme, fără hrană, apă sau îngrijire medicală. Ultimii 200 de câini salvați odată cu închiderea adăpostului erau flămânzi, speriați și prezentau numeroase afecțiuni grave.
Unul dintre mesajele centrale ale protestului a fost „Dreptate pentru Heidi”, numele unei cățelușe devenite simbol al suferinței animalelor din sistem, după ce povestea ei a fost făcută publică de medicul Emma Stratulat.
Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „15.000 au murit fără voce, noi suntem vocea lor”, „STOP cruzimii asupra animalelor”, „Închideți lagărele morții”, „Sterilizare, nu exterminare”, scandând „Jos criminalii!”.
Pe zăpadă a fost scris cu vopsea roșie numărul 15.000 – viețile luate în adăpostul din Suraia, iar participanții au aprins pe acest contur lumânări.
Datele prezentate de organizațiile de protecție a animalelor arată că aproape 70.000 de câini au fost eutanasiați în România în ultimii trei ani, jumătate dintre ei în doar patru adăposturi. În Vrancea, adăpostul Vetmedan, finanțat cu milioane de euro din bani publici, ar fi ucis 15.000 de câini în doi ani. În Giurgiu, o asociație cu zece dosare penale active continuă să funcționeze, iar în Prahova, adăpostul administrat de medicul veterinar Emilia Herescu a primit peste 1,4 milioane de euro între 2018 și ianuarie 2026, peste 80% dintre câinii ajunși acolo fiind eutanasiați. De altfel, medicul afirma, într-un memoriu trimis Parlamentului, că „Animalele fără stăpân sunt o plagă și trebuie eutanasiate”.
Codul deontologic veterinar prevede că eutanasia trebuie să fie o excepție, nu o regulă. În plus, deși adăposturile private nu au dreptul legal să eutanasieze câinii capturați, banii publici continuă să fie cheltuiți pe cruzime și un sistem ineeficient
Organizațiile de protecție a animalelor spun de mult timp că problema nu este punctuală, ci sistemică. Nu este vorba doar despre un operator sau un județ, ci despre un model de gestionare prin proceduri care ignoră prevenția și valorifică moartea.
Participanții la protest au cerut anchetarea abuzurilor, reforme legislative care să pună accent pe protejarea vieții, transparență în cheltuirea banilor publici, condiții decente în adăposturi, programe de sterilizare, responsabilizarea deținătorilor de animale și măsuri ferme împotriva abandonului.
Oamenii cer Parlamentului adoptarea Legii 35/2026 de modificare a OUG 155/2001, prin care este eliminată eutanasierea în masă, și a Legii 36/2026 de modificare a Legii 205/2004, prin care animalele sunt considerate ființe sensibile, acte normative aflate în circuitul legislativ.
Susținătorii proiectelor de lege afirmă că adoptarea acestora ar reprezenta un pas important pentru alinierea României la standardele europene în materie de protecție a animalelor.
Totodată, măsurile umane de gestionare a fenomenului, aplicate deja în țări de pe continent, și-au dovedit eficiența, Olanda, de pildă, devenind prima țară fără câini comunitari, prin sterilizare în masă gratuită, microcipare obligatorie și amenzi drastice pentru abandon.












