Organizațiile de mediu cer stoparea construcțiilor pe taluzurile Constanței și se opun șoselei de coastă

Dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol biodiversitatea și peisajele costiere ale Constanței, atrag atenția reprezentanții organizațiilor de mediu Rețeaua pentru Natură Urbană și Mare Nostrum.

Publicat de Adina Sîrbu, 4 februarie 2026, 16:56

Rețeaua pentru Natură Urbană și ONG Mare Nostrum solicită Primăriei Constanța să nu accepte construcții private de ansambluri rezidențiale pe taluzuri, care distrug peisajul costier. Cele două organizații de mediu resping și ideea unei șosele de coastă, care va produce poluare și va reduce semnificativ dimensiunea plajei.

Într-o adresă către Primăria Constanța, cele două organizații au făcut mai multe observații în contextul anunțului privind intenția de elaborare a PUZ „Consolidare și regenerare urbană taluzuri, reglementare plaje municipiul Constanța, județul Constanța”. Documentația a putut fi consultată, iar observațiile transmise în perioada 28 ianuarie – 02 februarie 2026.

RNU și Mare Nostrum au solicitat Primăriei Constanța să nu accepte construcții private de ansambluri rezidențiale pe taluzuri, care distrug peisajul costier, nici șosea auto de coastă, care poluează și ciuntește plaja de farmecul ei.

Construcții sunt prevăzute, de exemplu, pe tot taluzul cuprins între Plaja 3 Papuci și Plaja Aloha unde încadrarea în PUZ este ZRCM1 – Subzonă mixtă cu clădiri având regim de înălțime mediu și înalt și regim de construire continuu sau discontinuu, au atras atenția cele două organizații, care au cerut ca, pentru accesul de-a lungul coastei, să fie prioritizată circulația pietonală și velo, iar pentru circulația rutieră să fie analizate alternative în afara zonei de coastă.

Ca alternativă, sunt propuse spații verzi și arii naturale urbane minim invazive pe taluzuri, care să pună în valoare biodiversitatea și patrimoniul peisager. Organizațiile cer și o serie mai largă de consultări publice, cu accent pe studii de biodiversitate, sociologice și mobilitate. Un studiu sociologic cantitativ și calitativ este cu atât mai necesar în condițiile în care doar 15 respondenți au fost consultați în PUZ.

„PUZ remarcă lipsa unor reglementări care poate „conduce la o dezvoltare haotică în neconcordanță cu peisajul natural prezent, generând astfel realizarea unor imobile care impactează silueta urbană percepută din zonele de taluz sau plajă”.  PUZ propune expropriere pentru o reglementare unitară, expropriere care trebuie precizată asupra proprietăților private pe taluz. Iar dacă nu expropriere, atunci contestare în instanță a modului în care s-au privatizat porțiuni din taluz.

PUZ remarcă faptul că „taluzul nu este sistematizat și prezintă vegetație spontană, făcând imposibilă utilizarea sa la momentul actual”. PUZ subliniază că „majoritatea legăturilor între fondul construit și plajă se realizează prin alei și poteci neasfaltate”, dar și că unele zone sunt „inaccesibile”. În timp ce accesul pietonal, inclusiv al persoanelor cu dizabilități, este esențial, unele zone de taluz merită să rămână inaccesibile pentru biodiversitate, ca locuri de cuibărit și de co-existență între om și alte specii, după cum și unele poteci pot fi gândite drept cărări neasfaltate, realizate din materiale permeabile.

Situl ROSPA0076 Marea Neagră este o arie de protecție specială avifaunistică semnificativă (peste 120.000 ha), care protejează în principal păsările marine și migratoare. Deși este un sit preponderent marin, zona de țărm și taluz reprezintă interfața critică unde se concentrează măsurile de management, deoarece aici păsările cuibăresc, se odihnesc sau se hrănesc.

În raport cu aceste zone specifice (țărm și taluz), planul de management prevede protecția taluzului / falezei pentru cuibărire, cu restricții de construire care alterează morfologia taluzului. Consolidarea care să combată eroziunea din plan trebuie să fie prietenoasă cu natura, să evite „betonarea” și să nu distrugă habitatele de cuibărire.

În acest sens, propunem ca iluminatul menționat în PUZ pentru „sistematizarea” zonelor verzi să fie gândit în așa fel încât să nu afecteze ritmurile naturale ale păsărilor sălbatice și ale altor specii, de ex. să fie orientat în jos. Amenajările trebuie gândite minim invaziv, cu utilizarea materialelor naturale pe taluz (piatră, vegetație locală), în loc de beton, cu accent pe poteci tematice cu panouri legate de biodiversitate.

Un studiu sociologic cantitativ și calitativ este necesar, mai ales că doar 15 respondenți au fost consultați în PUZ, derivarea de procente cu preferințe de utilizare din astfel de cifre mici fiind o eroare metodologică.

Rețeaua pentru Natură Urbană, mediul asociativ local și cel universitar cu siguranță pot facilita focus grupuri, ateliere tematice, cercetări cantitative și legate de biodiversitate care să întărească direcții de reglementare pe care PUZ și reglementările succesive trebuie să le dea pentru o dezvoltare armonioasă a Constanței. În consecință, solicităm, potrivit prevederilor legale, cel puțin o dezbatere publică.” se arată în comunicatul celor două organizații de mediu.

Cu privire la toate aceste aspecte, Radio Constanța a solicitat un punct de vedere din partea Primăriei Constanța, însă până acum nu am primit răspuns.