Avocatul Poporului sesizează CCR privind neplata primei zile de concediu medical

Avocatul Poporului indică și nerespectarea dreptului de proprietate private, având în vedere natura patrimonială a indemnizației de incapacitate temporară de muncă.

Publicat de Doina Sirbu, 3 februarie 2026, 14:41

Avocatul Poporului a trimis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare în legătură cu măsura Guvernului privind neplata primei zile a concediilor medicale.

Avocatul Poporului arată în sesizare că prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în sistemul de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 47 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6).

În document se face trimitere către jurisprudența recentă a CCR prin care s-a reținut că, pentru a beneficia de asigurare de sănătate, trebuie plătită o ‘primă’ de asigurare, denumită contribuția de asigurări sociale de sănătate, care are o destinație specială, iar sumele rezultate se constituie venit la Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). Astfel, plata contribuției garantează persoanei în cauză, salariat și/sau pensionar, calitatea de asigurat la sistemul public de sănătate.

‘Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu se realizează pe baza participării obligatorii la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate’, se menționează în sesizare.

Totodată, potrivit documentului, CCR a reținut că: ‘plata contribuției pentru asigurări sociale de sănătate asigură atât finanțarea sistemului de sănătate, cât și accesul la servicii medicale pentru asigurați. Cu alte cuvinte, contribuind la FNUASS, contribuabilii beneficiază, atunci când au nevoie, de consultații gratuite la medicul de familie, medicamente gratuite sau compensate, investigații medicale și spitalizare’.

‘Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate’, se subliniază în sesizare.

Instanța de contencios constituțional apreciază că statul are libertatea de a stabili modul de acordare, baza de calcul, cuantumul și durata acordării indemnizațiilor de incapacitate temporară de boală, însă opțiunea legislativă nu trebuie să golească de conținut dreptul constituțional protejat și să nu aducă atingere substanței sale esențiale, precizează Avocatul Poporului, care adaugă că, prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa.

Documentul face referire și la încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății, conform articolului 34 din Constituție.

‘Consacrarea prin lege a asigurărilor sociale presupune drepturi și obligații atât pentru asigurat, cât și pentru stat, esențială fiind acoperirea unui risc în cazul producerii anumitor evenimente ce privesc sănătatea asiguraților. Dreptul la ocrotirea sănătății impune stabilirea riscurilor asigurate într-o manieră care să protejeze viața și integritatea corporală’, se notează în sesizare, făcându-se trimitere la Decizia 818/2019 a CCR.

Prin urmare, spune Avocatului Poporului, obligația statului este una de rezultat, care interzice diminuarea standardului de protecție socială deja dobândit.

‘Destinația precisă a contribuțiilor de sănătate creează un drept de creanță socială al cetățeanului asupra fondului respectiv. Atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS. Or, dacă natura juridică a contribuției la sănătate este una specială (cu destinație precisă), atunci orice limitare de la un drept, în condițiile în care cota de contribuție rămâne neschimbată, poate fi interpretată ca o încălcare a protecției sociale, dar și a unui drept patrimonial corelativ contribuțiilor plătite’, se argumentează în document.

Avocatul Poporului indică și nerespectarea dreptului de proprietate private, având în vedere natura patrimonială a indemnizației de incapacitate temporară de muncă.

‘Faptul că prima zi de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă nu este remunerată aduce atingere pe de-o parte principiului securității juridice, întrucât cetățeanul care și-a achitat contribuțiile sociale conform legii are așteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boala), protecția oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar, iar pe de altă parte, dreptului la sănătate, întrucât acest aspect se circumscrie obligației pozitive a statului de ocrotire a dreptului la sănătate’, precizează sursa citată.

Totodată, în sesizare se face trimitere la încălcarea principiului securității juridice, art. 1 alin. (5) din Constituție, nerespectarea cerinței de proporționalitate a măsurii, art. 53 din Constituție, și nerespectarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Sursă: AGERPRES