TULCEA: Înscrierea la UNESCO a dosarului Limesului Dunării de Est – întârziată din motive administrative

Cea mai importantă activitate derulată până acum pentru îndeplinirea condiţiilor impuse de UNESCO este cartografierea cetăţilor, care s-a făcut inclusiv aerian, iar cea mai dificilă activitate este cea administrativă.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 decembrie 2025, 16:58

Dosarul siturilor arheologice din zona Dobrogei care făceau parte din frontiera fortificată a imperiului roman întâmpină dificultăţi în procesul de înscriere în lista siturilor UNESCO, datorită faptului că este un dosar transnaţional, în timp ce dosarul cu cetăţile dacice a fost inclus de aproape un an în lista organizaţiei internaţionale, a declarat preşedintele Comisiei naţionale Limes care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii, Felix Marcu.

Prezent la Tulcea, cu prilejul celei de-a XIII-a ediţii a Forumului Limes, organizat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’ (ICEM) din Tulcea, sub egida Ministerului Culturii, în cadrul programului naţional Limes, arheologul Felix Marcu a amintit că în anul 2017, în urma unui studiu tematic, s-a decis ca vestigiile arheologice importante din România candidate la Lista Patrimoniului Mondial să fie împărţite în două segmente de limes, sectorul dacic şi cel Est-Dunărean.

‘Sectorul estic al Dunării practic este continuarea şi extinderea sectorului vestic înscris în 2023, unde Germania, Austria şi Slovacia şi-au înscris porţiunile lor de limes, mai puţin Ungaria, unde a rămas o porţiune neînscrisă deocamdată. Diferenţa dintre dosarul dacic şi cel al Dunării de Est constă în faptul că ultimul e un dosar transnaţional făcut împreună cu sârbii, bulgarii şi croaţii, prezenţi şi ei aici, şi de aceea, fără să fie o coincidenţă, întâlnirea transnaţională care a început la Bucureşti acum două zile, organizată de Institutul Naţional al Patrimoniului şi Muzeul Naţional de Istorie a României’, a afirmat preşedintele Comisiei naţionale Limes, care este şi directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Felix Marcu.

Potrivit acestuia, cetăţile romane din Dobrogea, ca şi cele din alte state incluse în dosarul Est-Dunărean, sunt mai puţin cercetate, în condiţiile în care sunt acoperite de situri ulterioare din perioada bizantină.

‘A rămas porţiunea asta Est-Dunăreană, tocmai pentru că e un dosar transnaţional şi nu e aşa simplu să lucrezi în patru ţări şi să rezulte o structură omogenă, mai ales că dosarul de nominalizare trebuie să cuprindă nişte lucruri standardizate. O mare parte sunt cele legate de partea administrativă, iar aici e diferenţa, e complicat. Trebuie propus un cadru de management care nu e simplu’, a mai spus Marcu.

Preşedintele Comisiei naţionale Limes a amintit că Ungaria s-a retras din nominalizare în anul 2023, din motive administrative, şi a menţionat că orice ţară poate să decidă să intre în orice moment în procedura UNESCO pentru a-şi înscrie siturile arheologice în Lista Patrimoniului Mondial.

Potrivit sursei citate, cea mai importantă activitate derulată până acum pentru îndeplinirea condiţiilor impuse de UNESCO este cartografierea cetăţilor, care s-a făcut inclusiv aerian, iar cea mai dificilă activitate este cea administrativă.

‘Specialiştii trebuie să fie sprijiniţi de autorităţi. Este nevoie de planuri urbanistice, regulamente, trebuie să menţină măcar starea în care siturile au fost înscrise, acea autenticitate şi integritate, ceea ce este foarte complicat la 16 judeţe, peste 200 de comune, peste 200 de primari care se tot schimbă. Unii înţeleg de ce sunt importante aceste situri, alţii nu. Şi, evident, trebuie să încercăm să evităm să fie afectate de tot felul de lucrări care în aparenţă pot fi mai importante, cum ar fi un drum sau un parc fotovoltaic, dar pe termen lung nu sunt’, a mai spus directorul MNIT.

Tulcea este unul din judeţele din România cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, dar puţine situri sunt amenajate pentru a putea fi cunoscute de turişti. Importanţa acestora este relevată şi de faptul că cinci din cele 10 situri arheologice din România care fac obiectul proiectului ‘Danube Limes Brand’ sunt din zona nord-dobrogeană. Proiectul amintit şi-a propus extinderea siturilor de la frontierele imperiului roman incluse deja în Lista Patrimoniului Mondial cu nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării şi se doreşte a fi un instrument pentru protejarea, conservare şi promovarea unitară pe termen lung a siturilor de pe Limes.

Limes este numele frontierei fortificate a fostului Imperiu Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru şi Marea Neagră până la zidul lui Hadrian din Scoţia de astăzi. România deţine cel mai lung sector de frontieră romană din Europa.

Sursa – Agerpres