Organizația Patronală Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanța

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 decembrie 2025, 11:42

Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association reclamă întârzieri semnificative în proiectele strategice din Portul Constanţa şi susţine că investiţiile asumate şi nerealizate de către Compania Naţională ‘Administraţia Porturilor Maritime’ S.A. (CNAPM) între anii 2021-2026 sunt în valoare de 1,5 miliarde de lei.

‘În ultimele 12 luni, atât prim-ministrul Ilie Bolojan, cât şi preşedintele Nicuşor Dan au reconfirmat public statutul strategic militar şi economic al Portului Constanţa şi au indicat explicit necesitatea accelerării investiţiilor publice, private şi mixte în infrastructura portuară, rutieră, feroviară şi energetică. Declaraţiile premierului vizează includerea Portului Constanţa ca prioritate strategică în programele UE, SAFE şi PNRR, precum şi conectarea rutieră/feroviară restantă pentru consolidarea rolului de hub european; totodată, s-a subliniat că dezvoltarea României depinde de valorificarea potenţialului logistic al Constanţei şi al Dobrogei. La nivel prezidenţial, Portul Constanţa a fost prezentat ca o oportunitate-cheie pentru aliaţi în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei şi ca nod de cooperare comercială şi militară în cadrul strategiei UE pentru Marea Neagră; această viziune este integrată în Strategia Naţională de Apărare 2025-2030, care mizează pe avantajul geografic al României şi pe rolul portului în conectivitatea Europa-Asia’, se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis, marţi.

Cu toate acestea, consideră patronatul – evaluările instituţionale independente şi situaţia proiectelor arată un decalaj semnificativ între intenţiile exprimate şi starea actuală a implementării.

Organizaţia patronală a amintit, în acest sens, de raportul Curţii de Conturi, care a constatat ‘˜performanţă sub potenţial’, absenţa unei strategii coerente la nivel naţional, management preponderent provizoriu şi nerealizarea investiţiilor asumate, cu impact direct asupra competitivităţii portului. În paralel, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat nereguli majore de guvernanţă la CNAPM, afectând stabilitatea decizională şi capacitatea administrativă de execuţie.

Potrivit sursei citate, în zona investiţională, proiecte critice – dragaje de investiţii, modernizarea reţelelor electrice (Etapa II), Master Plan rutier – se află încă în etape de licitaţie/evaluare sau au întârzieri, ceea ce menţine riscuri operaţionale (adâncimi insuficiente, congestie, costuri energetice ridicate) şi riscuri de competitivitate faţă de porturi concurente.

‘Realitatea curentă din Portul Constanţa contrazice ansamblul de declaraţii politice privind statutul şi ritmul investiţiilor – de aceea, sunt necesare măsuri concrete de corelare a managementului şi a investiţiilor cu intenţiile declarate ale prim-ministrului şi preşedintelui: guvernanţă stabilă cu indicatori cheie de performanţă şi mandat pe proiecte PT (Programul Transport 2021-2027)/CEF (Programul Transport 2021-2027 / Mecanismul de Interconectare a Europei), calendar accelerat şi public de execuţie, transparenţă tarifară şi consultare obligatorie a comunităţii portuare, plus un mecanism interinstituţional de coordonare (Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – CN APM SA – CFR – CNAIR) pentru deblocarea jaloanelor critice’, consideră OPC Port Business Association.

CN Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa administrează Portul Constanţa şi infrastructura publică concesionată de la statul român în baza Ordonanţei nr. 22/1999. Administraţiile portuare au obligaţia să întreţină, să repare, să modernizeze, să dezvolte şi să menţină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, conform planurilor de proiectare sau cărţilor tehnice aferente.

Administraţia portuară îşi aprobă planurile de investiţii în forurile decizionale, acestea regăsindu-se în planurile de management şi în indicatorii de performanţă. Proiectele pot fi iniţiate de administraţia portuară, de operatori privaţi sau de operatori privaţi în asociere cu administraţiile portuare.

‘În prezent, CNAPM nu dispune de o strategie conjugată pentru infrastructură, suprastructură, energie, PCS (Port Community System), mediu, siguranţă şi securitate portuară. Lipsa direcţiilor clare, întârzierile şi absorbţia minimă de fonduri europene se reflectă într-o infrastructură precară (rutier, feroviar, legături multimodale, adâncimi, starea cheiurilor) şi proiecte dezvoltate preponderent punctual, fără integrare într-o strategie locală/naţională şi fără consultarea asociaţiilor profesionale şi a operatorilor, contrar Regulamentului (UE) nr. 352’, precizează organizaţia patronală.

Aceasta a trecut în revistă proiectele cu finanţare europeană neîncepute sau aflate în întârziere sau blocate.

Printre acestea se numără: modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice în Portul Constanţa; extinderea cheurilor danelor 10 şi 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări; E-COLD – Furnizarea de energie electrică la cheu (Cold Ironing) în Portul Constanţa; Master Plan infrastructură rutieră – reabilitare/modernizare/extindere Portul Constanţa & Midia; extinderea la 4 benzi a drumului Poarta 7 – joncţiune ‘Pod rutier CDMN (Canalul Dunăre-Marea Neagră)’ – legătura Poarta 9/Poarta 8 (Nord); dragaje de investiţii – zonele Constanţa, Midia şi Mangalia; modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare; dezvoltarea capacităţii feroviare în Sectorul Fluvio-Maritim.

OPC Port Business Association mai susţine că, în practică, procedurile şi pârghiile utilizate de administraţia portuară şi alte autorităţi descurajează investiţiile, durata totală de avizare variind, de regulă, între unul şi doi ani.

Aceasta a adăugat că pentru terenurile adjudecate prin licitaţie publică, operatorul îşi asumă realizarea investiţiei conform valorii/termenelor stabilite de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. Nerealizarea la termen poate atrage executarea garanţiei (5% din valoarea C+M) sau rezilierea contractului.

Printre efectele economice directe pentru mediul de afaceri se află: prelungirea timpilor de operare şi creşterea costurilor de manevră în lipsa adâncimilor asigurate prin dragaje; restricţii de capacitate şi costuri ridicate ale energiei în lipsa modernizării reţelelor şi a conectării la cheu; congestie rutieră/feroviară din cauza neavansării master planului rutier şi a proiectelor feroviare complementare; descurajarea investiţiilor private şi migrarea fluxurilor către porturi concurente din regiune.

‘Pentru a recupera întârzierile şi a proteja finanţările europene, este necesar un mecanism de urgenţă, pe 90 de zile, sub coordonarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu participarea Corpului de control al primului ministru, Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) şi Curţii de Conturi (în limita mandatului)’, sugerează Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association.

Totodată, aceasta propune un calendar de consultare periodică cu operatorii portuari privind investiţiile şi serviciile, în linie cu Regulamentul (UE) 2017/352, precum şi emiterea de decizii/avize acolo unde sunt identificate practici discriminatorii ori lipsă de transparenţă.

În plus, conform sursei citate, este necesară relansarea procedurilor de selecţie pentru Consiliul de Administraţie al CNAPM SA, cu profil de competenţe legate de: absorbţia fondurilor europene; execuţia fizică a proiectelor; digitalizare; siguranţă şi mediu; transparenţă tarifară. Din acestr consiliu ar trebui să facă parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al operatorilor portuari, sau, măcar constituirea unui ‘Port Community Advisory Board’, format din reprezentanţi ai operatorilor portuari, asociaţiilor profesionale şi utilizatorilor de infrastructură, cu rol consultativ obligatoriu în definirea, prioritizarea şi calendarizarea investiţiilor.

Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association reprezintă principalii agenţi economici din porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, mari investitori locali cât şi grupuri internaţionale prezente prin investiţii locale în aceste porturi, cu o majoritate de cel puţin 2/3 din operatorii portuari ce realizează peste 70% din traficul de mărfuri şi o cifră de afaceri atinsă în anul 2024 de 8,45 miliarde lei.

Sursa – Agerpres