Creștinii îl sărbătoresc, astăzi, pe Sfântul Nicolae
Aproape 800.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae.
Publicat de Adina Sîrbu, 6 decembrie 2025, 08:09
La data de 6 decembrie creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, iar cu o seară înainte, pe 5 decembrie, copiii îşi lustruiesc ghetuţele, aşteptându-l pe Moş Nicolae să le aducă daruri celor cuminţi şi o nuielusă, celor neascultători.
Sfântul Nicolae este un personaj real din istoria Bisericii, devenit peste timp simbol al bunătăţii sufletului, fiind numit „chip al blândeţilor”, mai ales pentru că a îmbinat smerenia cu dărnicia.
Moș Nicolae este o personificare la vârsta senectuții a timpului îmbătrânit care a preluat din Calendarul creștin numele și data de celebrare ale Sfântului Nicolae, 6 decembrie, personaj real (episcop din Mira), apărător al dreptei credințe în Iisus.
Sfântul Ierarh Nicolae a fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din vechea Licia, în Asia Mică. Sfântul Ierarh Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325, care a condamnat erezia lui Arie, care susținea că Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Potrivit Tradiției, atât de puternic a argumentat Sfântul Nicolae și atât de încăpățânat a fost Arie, încât, îngrijorat de ruptura care se putea face în Biserică, Nicolae i-a dat ereticului o palma în cadrul sinodului. De la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, în ziua de 5 decembrie, celor neascultători să li se dea o nuielușă în semn de avertisment.
Tradiții românești de Sfântul Nicolae
În calendarul popular românesc, iarna începe în noaptea din 5 spre 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Numit în popor Sânicoară, se spune că el ar sta în stânga Domnului, iar în seara de Anul Nou, când cerurile se deschid de trei ori, Sfântul Nicolae se zăreşte cum stă la aceeaşi masă cu Dumnezeu şi Sfântul Vasile.
Potrivit tradiției, se aduc în casă crengi de pomi fructiferi şi se pun în apă, lângă icoane, ca să înflorească până de Anul Nou. Iar dacă aceste crenguţe vor înflori până când anul se sfârşeşte, anul care vine va fi unul roditor.
Tot Sfântul Nicolae este semnul începutului iernii grele, căci el ascunde soarele şi-şi scutură barba de ninsoare. Se crede că Sfântul Nicolae stă la miazăzi, deoarece pe 6 decembrie soarele răsare din această parte, iar din această dată, în credinţa populară, soarele este alungat de Sfântul Nicolae şi începe să răsară tot mai spre miazănoapte.
În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuţele, deoarece Moş Nicolae va veni pe la ei să le aducă daruri dacă au fost cuminti. Moş Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, îi ajută pe cei nevoiaşi, pe orfani şi văduve, salvează corăbierii de la înec și îi protejează pe soldaţi pe timp de război.
În colindele româneşti, cântate iarna, se vorbeşte despre florile dalbe, flori de măr. Asta pentru că bătrânii cunoşteau şi ei că nuielușa Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa.
Sfântul Nicolae a ajuns întruchiparea dărniciei lui Dumnezeu prin faptele sale de milostenie. Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Se spune că Sfântul Nicolae le-a aruncat fiecăreia pe geam câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe. De atunci și până în zilele noastre, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi și în special copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae.
Astăzi, Moș Nicolae împarte, asemănător lui Moș Crăciun, daruri celor mici, iar noaptea dinaintea zilei de 6 decembrie este cunoscută ca fiind noaptea darurilor.
Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile.
Aproape 800.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae
Peste 790.000 de români, 295.000 de femei şi peste 500.000 de bărbaţi, își sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae.
Cele mai întâlnite prenume feminine sunt Nicoleta și Nicole, iar cei mai mulţi bărbaţi sărbătoriţi poartă numele de Nicolae, Nicolas, Nicuşor, Neculai, Nicu și Niculae.