Discuții între Ucraina și SUA pe tema planului de pace propus de Trump
Președintele SUA a declarat sâmbătă că „nu este oferta sa finală", deși anterior dăduse termen Ucrainei să-l accepte până joi sub amenințarea încetării sprijinului american.
Publicat de Adina Sîrbu, 23 noiembrie 2025, 11:18 / actualizat: 23 noiembrie 2025, 12:22
Oficiali ucraineni, americani și europeni se întâlnesc, duminică, în Elveția, la Geneva, pentru a discuta planul președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, care conține mare parte din cerințele Rusiei și este văzut ca o formulă de capitulare a Kievului.
Trump a declarat sâmbătă că „nu este oferta sa finală”, deși anterior dăduse termen Ucrainei să-l accepte până joi sub amenințarea încetării sprijinului american.
Schimbarea de poziție pare să fi intervenit după ce anterior lideri din Europa, Canada și Japonia, reuniți la Summitul G20, din Africa de Sud, au declarat că planul conține elemente esențiale pentru o pace justă și durabilă, dar necesită eforturi suplimentare, invocând îngrijorări cu privire la modificările de frontieră și la plafonarea efectivelor armatei Ucrainei.
Din partea SUA, emisarul special Steve Witkoff şi secretarul de stat Marco Rubio participă la discuţiile de duminică. Delegaţia ucraineană este condusă de Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui Zelenski. Consilierii pentru securitate naţională din Regatul Unit, Germania şi Franţa se vor alătura discuţiei, la care va fi reprezentată şi Uniunea Europeană. Surse diplomatice au precizat că şi Italia ar putea trimite un reprezentant.
„Reprezentanții noștri știu cum să protejeze interesele naționale ucrainene și exact ce este necesar pentru a împiedica Rusia să comită o a treia invazie”, a spus Volodimir Zelenski înaintea întâlnirii.
Aliații europeni ai Ucrainei, care nu au fost implicați în elaborarea planului SUA, au declarat că propunerea necesită „muncă suplimentară”. Totodată, liderii Marii Britanii, Germaniei, Franței, Spaniei și Italiei, împreună cu înalți oficiali ai UE și liderii Japoniei și Canadei, au avertizat într-o declarație comună că frontierele „nu trebuie modificate cu forța”.
„Proiectul iniţial al planului în 28 de puncte include elemente importante care vor fi esenţiale pentru o pace justă şi durabilă. Prin urmare, considerăm că proiectul este o bază care va necesita eforturi suplimentare”, au spus liderii a 11 ţări şi ai Uniunii Europene, declarându-se în acelaşi timp extrem de „îngrijoraţi de limitările propuse pentru forţele armate ucrainene, care ar face Ucraina vulnerabilă la viitoare atacuri”.
Totodată, oficialii au insistat asupra faptului că elementele planului privind Uniunea Europeană și Alianța Atlanticului de Nord „necesită consimţământul membrilor UE şi ai NATO”.
Declaraţia a fost semnată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, precum şi de şeful statului francez Emmanuel Macron, de preşedintele finlandez Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz şi premierii canadian Mark Carney, irlandez Micheal Martin, italian Giorgia Meloni, japonez Sanae Takaichi, olandez Dick Schoof, spaniol Pedro Sanchez, britanic Keir Starmer şi norvegian Jonas Gahr Store.
Potrivit presei americane, planul de pace în 28 de puncte anunţat de Washington a fost convenit în urma unor consultări între Steve Witkoff, emisar special al preşedintelui american Donald Trump, şi Kirill Dmitriev, emisar economic special al preşedintelui rus Vladimir Putin, fără ca susţinătorii europeni ai Ucrainei să fie informaţi.
Planul prevede ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (formată din provinciile Doneţk şi Lugansk) şi să-şi reducă forţele armate. În plus, Ucrainei i se va cere să renunţe printr-un decret constituţional la aderarea la NATO şi să-şi limiteze efectivele militare la 600.000 de persoane.
În schimb, Rusia ar urma să restituie Kievului părţi din teritoriile ocupate în provinciile Zaporojie şi Herson, ar accepta ca Ucrainei să primească garanţii de securitate de la SUA şi i s-ar permite să adere la Uniunea Europeană, iar teritoriile din Donbas cedate Rusiei ar deveni zone demilitarizate.
