AEI: România are a 21-a cea mai scumpă energie electrică pentru populație din lume

Aproximativ 20% dintre gospodării au „consum sub jumătate din media națională” — un indicator de sărăcie energetică extremă.

Publicat de Adina Sîrbu, 10 noiembrie 2025, 12:35

O statistică realizată de Asociația Energia Inteligentă, care reunește prețul energiei electrice pentru populație în 144 de țări, plasează România pe locul 21 în clasamentul celor mai scumpe energii electrice din lume.

România are o energie de 70 de ori mai scumpă decât cea mai ieftină energie electrică din lume (vândută populației în Iran) și de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru populație vândută la cel mai mare preț în lume — în Insulele Bermude.

Cauzele prețului ridicat al energiei electrice în România

⇒ Interne:

• Capacități de producție insuficiente sau neoptime. În România există perioade în care producția internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe. Pierderile în sistemele de transport și distribuție sunt foarte mari — în unele zone ajung până la ~20%.
• Costuri legate de politici, reglementări și infrastructură. Costul certificatelor de emisii de CO₂ („EU Emissions Trading System”) a crescut, ceea ce majorează costul producerii energiei din surse fosile. Măsurile de tranziție către regenerabile implică investiții mari, iar unele tehnologii sunt mai greu de echilibrat, fiind puternic dependente de vreme.
• Exporturi de energie în momente cu cerere și prețuri foarte mici, urmate de importuri costisitoare în perioade de cerere ridicată.
• Variații mari ale producției din hidro, eolian sau solar (ex: secetă, vânt slab), care afectează suplinirea cu energie din surse fosile și cresc costurile marginale de producție.
• Creșterea excesivă a taxelor și accizelor în ultimii ani.

⇒ Externe:

• Creșterea masivă a cererii de energie în zona Sud-Est Europeană, ca urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina și a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova.
• Zona Est-Europeană, inclusiv România, are capacități de interconexiune limitate cu piețele vest-europene, ceea ce împiedică acoperirea cererii mari cu energie ieftină din Vestul Europei.
• Creșterea prețului gazelor naturale și a altor combustibili la nivel european, ceea ce a dus la majorarea costului marginal al producției de energie electrică.
• Creșterea cererii globale de energie în anumite momente ale zilei, determinată de variabilitatea producției regenerabile (din cauza vremii, condițiilor hidro etc.).
• Impactul războiului din Ucraina asupra lanțurilor de aprovizionare cu combustibili și asupra piețelor energetice.

Consecințele prețurilor mari la energia electrică

• În România, estimări recente indică faptul că între 32% și 45% din populație este afectată de sărăcie energetică, în funcție de criterii (sursa: ORSE). Aproximativ 20% dintre gospodării au „consum sub jumătate din media națională” — un indicator de sărăcie energetică extremă. În regiunile mai puțin dezvoltate (ex: Nord-Est), cifra crește: ~30,8% dintre gospodării nu își permit să acopere nevoile energetice.
• Gospodăriile cu venituri reduse, care plătesc o pondere mare din venit pentru energie, au mai puțin de cheltuit pentru alte nevoi — ceea ce reduce cererea internă, consumul și frânează economia.
• Întreprinderile și industria, în zone cu costuri energetice mari — este și cazul României — sunt mai puțin competitive. Dacă costul energiei pentru firme este ridicat, acestea trebuie să-l includă în prețuri, ceea ce reduce investițiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment.
• Conform celui mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), ~81% dintre firmele din România afirmă că „costurile la energie” reprezintă un obstacol (minor sau major) pentru investiții. Detaliat, ponderea variază astfel: industrie 89%, construcții 86%, servicii 71%, infrastructură 82%; IMM-uri 77%, companii mari 84%.