Seminarul de Limba Tătară va debuta în acest an universitar la Universitatea din București

Publicat de Doina Sirbu, 6 octombrie 2025, 15:18
Din acest semestru, se predă limba tătară, în cadrul masteratului „Spațiul islamic societăți culturi, mentalități”, curs deschis tuturor (nu numai masteranzilor). Seminarul va fi susținut de Dr. Leyla Cheamil, ce are tătara ca limbă maternă, vă așteaptă pentru a vă dezvălui cât mai multe din aspectele limbii și culturii tătare. Veți putea folosi tătara nu numai în Dobrogea, ci pe o arie largă ce cuprinde regiuni din Europa si Asia. În primul semestru al acestui an universitar înscrierea are loc în intervalul 1 – 12 octombrie.
Leyla Cheamil este dobrogeancă născută în Constanța cu rădăcini în mediul rural, părinții s-au mutat în Constanța sunt tătari nogai ca și alți tătari din Dobrogea, are și sânge de tătar crimeean. Liceul l-a urmat în Constanța, apoi a absolvit Facultatea de limbi și literaturi străine la secția turcă-engleză a Universității București și am început din timpul facultății să colaboreze cu secția turcă din cadrul Radio România Internațional, departamentul Societății Române de Radiodifuziune, care s-a desființat în anul 2002 și și-a continuat activitatea la camera știrilor de la Radio România Internațional, în paralel din anul 2022 este cadru didactic la secția turcă a Facultății de limbi și literaturi străine, Universitatea București.
Limba şi lirica tătară din Dobrogea are multe similitudini ca fonetică, morfologie, sintaxă, respectiv tematică şi construcţie poetică cu limba şi literatura tătarilor de pretutindeni: uzbeci, kirghizi, kazahi, turkmeni, başkurţi, karacay-malkar din Caucaz, kumâca din Daghestan, tătari nogay, tătari din Kazan şi tătari din Crimeea. Graiul tătar dobrogean face parte din grupul kîpceak al limbilor turcice. Istoria zbuciumată a tătarilor presărată cu războaie şi migraţii a făcut ca tătarii să fie geografic în contact, chiar vecini cu popoare diferite, iar limba lor să se îmbogăţească cu cuvinte din limba persană, arabă, apoi din limbile oguză, osmană, turcă, rusă şi română. Ea are însă o constituire, o structură proprie, un lexic bogat, consolidat, o linie melodică şi o expresivitate ce se regăseşte în proverbe şi zicători, în poezie, în creaţiile populare şi culte.
O lungă perioadă nu au fost şcoli, cărţi, reviste de cultură în limba tătară, n-a fost stimulată creaţia literară în limba maternă, tătară. Însă limba vorbită în familie, în cercul restrâns al comunităţii n-a pierit, s-a păstrat, a acoperit întreaga zonă existenţială a omului de rând-naştere, botez, logodnă, nuntă, ceremonialuri religioase şi laice, etc. Mai mult, limba s-a îmbogăţit cu neologisme, într-un context în care tătarii dobrogeni, loiali interesului naţional românesc şi statului român, au învăţat, au vorbit, au folosit chiar cu talent şi aplicare limba română, limba oficială a statului care ne-a adoptat de secole, prin voia destinului istoric, stat ai cărei cetăţeni loiali am fost şi am rămas.
Redactor: Ghiulșen Ismail Iusuf