Încondeierea ouălor și rolul focului în datinile de Paște

Publicat de Carmen Secuiu, 10 aprilie 2015, 00:34

În perioada Sfintelor Paşti se primenește sufletul, se merge la slujbe speciale, săvârşite în cadrul Bisericilor Ortodoxe și se ține cont și de o serie de tradiţii și obiceiuri româneşti.

Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Oul dăruit este considerat simbol al echilibrului, creaţiei, fecundităţii, simbol al vieţii şi al reînnoirii naturii.

Pe lângă ouăle roşii, se mai vopsesc și ouă galbene, verzi, albastre și negre, fiecare culoare semnificând ceva. Cele negre simbolizează durerea Maicii Domnului la vederea Lui Isus Hristos pe cruce.

În Dobrogea, specific era obiceiul înroșirii ouălor.
Acestea vopsite în Joia Mare țin tot anul, spun bătrânii.

Dar, pentru că zona noastră nu este locuită numai de românii autohtoni se regăsesc, acum pe ouăle de Paște și alte simboluri, motive, alte tehnici de realizare ale acestora.

Motivele de pe ele pot fi realizate cu frunze, din regiunea respectivă, iar vopseaua se poate realiza din plante. Oul roşu de Paşti simbolizează sângele Domnului şi se crede că ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumuseţe şi spor.

În dimineaţa zilei de Paşti se spală pe faţă cu apă în care s-au pus un ou roşu şi un bănuț de metal, pentru a fi protejați de rele și că, astfel, vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu.

Toate acestea ni le-a dezvăluit muzeograf șef secție de la Muzeul de Artă Populară din Constanța, Cerasela Dobrinescu.

O semnificație aparte, în tradițiile pascale o are și focul. Se crede că are puteri purificatoare.

Se aprind focuri către cer, pentru a aduce lumină și căldură, celor dispăruți din această lume. Există credința că acestea încălzesc sufletele celor plecați dintre noi, care coboară spre pământ, în această perioadă, spune în continuare, muzeograf șef secție patrimoniu, Cerasela Dobrinescu.

carmensecuiu@radioconstanta.ro