FOTO | Noi descoperiri arheologice din Necropola tumulară Callatis, prezentate de Muzeul Național de Istorie din Capitală
După cununile funerare descoperite în cel mai mare mormânt elenistic acoperit cu tumul de pe litoralul vestic al Mării Negre, arheologii au scos la iveală alte artefacte extrem de rare și valoroase.
Publicat de Adina Sîrbu, 12 septembrie 2025, 20:32
Zilele Europene ale Patrimoniului au fost sărbătorite, astăzi, la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul unui eveniment special de prezentare a unor noi descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România, efectuate în „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în a doua parte a lunii iulie 2025.
După momentul descoperirii celor trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit în cel mai mare mormânt elenistic acoperit cu tumul din vestul Mării Negre, arheologii au scos la iveală alte artefacte deosebit de valoroase.
„Cele mai importante sunt două vase de argint și două de aur, foarte rare în Antichitate, nu doar în România, și care au analogii doar în cele mai fastuoase și faimoase morminte, ceea ce dovedește că persoanele îngropate la Callatis aveau relații politice, diplomatice cu unii dintre cei mai cunoscuți regi ai antichității, cu regalitatea macedoneană, cu tracii sau curtea regală getică. Putem vorbi, deci, de o lume complexă și interconectată”, a declarat Maria-Magdalena Ștefan, specialist în arheologia celei de-a doua epoci a fierului, arheologie funerară, topografie arheologică și curator în cadrul MNIR.
Piesele recent descoperite din Necropola tumulară a orașului antic Callatis au fost reunite în cadrul unei micro-expoziții, ele urmând a fi expuse temporar cel puțin o săptămână. Sunt prezentate cele două vase, bijuterii, piese de harnașament din aur și argint, aplici pentru textile, toate din același mormânt. Expoziția cuprinde și un print al mormântului de la Callatis, în care se pot vedea detalii de arhitectură, dar și scurte filme, fotografii, explicații privind descoperirile.
În schimb, cununile funerare cu frunze din bronz aurit, ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn și cu fructe realizate din ceramică aurită, descoperite inițial la începutul lunii iulie și prezentate deja la MNIR, nu fac parte din expoziție.
„Coronițele descoperite nu sunt expuse, pentru că ele au intrat deja într-un proces de conservare. Iar lemnul este foarte fragil, sunt ținute la temperatură constantă și deocamdată nu vor mai fi expuse, până când o să fie consolidate”, a precizat Maria-Magdalena Ștefan.
Noile descoperiri arheologice de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România, astfel de artefacte fiind identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (în Grecia de Nord), atribuite familiei lui Alexandru cel Mare, ori cel al regelui trac Seuthes al III-lea (în Bulgaria).
Sursă: AGERPRES/ Foto: MNIR
