AUDIO | Fântâna Dragonului intră în procedură oficială de clasare ca monument istoric

Edificată în 1953 cu ajutorul deținuților politici, Fântâna Dragonului este un memorial al victimelor comunismului, cu o importantă valoare istorică, arhitectuală și urbanistică.

Publicat de Adina Sîrbu, 5 august 2025, 16:47 / actualizat: 5 august 2025, 18:27

După zeci de ani de degradare, au început demersurile pentru ca Fântâna Dragonului, o lucrare simbolică din Constanța, situată în zona Stadionului Farul, între străzile Primăverii și Pictor Ion Andreescu, să devină monument istoric, pentru a fi restaurată și pusă în valoare.

Consilierul local Ionuț Stoica (Forța Dreptei) spune că Direcția Județeană pentru Cultură Constanța a notificat oficial declanșarea procedurii de clasare ca monument istoric pentru imobilul „Fântâna Dragonului”.

Inițiativa îi aparține Institutului Național al Patrimoniului, care scrie în motivarea solicitării: Fântâna Dragonului este considerată un memorial al victimelor comunismului de la Canalul Dunăre–Marea Neagră. Imobilul prezintă valoare istorică, arhitecturală, urbanistică și memorială și se află într-o situație de abandon și degradare, fiind necesară salvarea, restaurarea și punerea lui în valoare.

Fântâna Dragonului nu este doar o lucrare de for public, ci un loc cu o puternică încărcătură istorică și morală, legat de una dintre cele mai dureroase pagini ale secolului trecut, iar clasarea ca monument istoric de for public va impune lucrări realizate de restauratori calificați, cu documentații speciale, și va permite accesarea de fonduri naționale și europene pentru restaurare.

Dosarul de clasare ca monument istoric este în analiză, iar Direcția Județeană de Cultură a solicitat Primăriei Constanța transmiterea documentelor privind situația juridică a terenului pentru finalizarea procedurii.

Consilierul local Ionuț Stoica și istoricul Răzvan Raul Ivan, într-un interviu semnat de Adrian Băncilă:

Fântâna Dragonului a fost construită în 1953 ca parte din amenajările exterioare ale Stadionului 1 Mai (ulterior Stadionul Farul), un proiect monumental gândit pe axa de simetrie a stadionului, alături de platforme și bazine decorative.

Stadionul și Fântâna Dragonului au fost edificate cu ajutorul deținuților politici din lagărele comuniste, sub coordonarea arhitectului Ioan Pușchilă, cel care a proiectat și Palatul Administrativ al Județului Constanța și Spitalul Județean. Alături de el, la acest proiect au contribuit și arhitecți de renume ca G.M. Cantacuzino, Constantin Joja, Sorin Obreja și Virgil Antonescu.

Din volumul „Arhitecții români și detenția politică” (acad. Vlad Mitric-Ciupe, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2013, pp. 168–174) aflăm că: A fost muncă multă la stadion și la fântână. Aproape 300 de deținuți lucrau acolo, dar alți 200 ciopleau piatra la cariera Adis-Abeba. Toți aceștia erau elita: poeți, scriitori, oameni politici, medici, avocați… Nu există în România un monument mai reprezentativ al muncii și suferinței lor ca acest stadion-amfiteatru din piatră și Fântâna Dragonului. Ele ar trebui să fie întotdeauna proprietate publică și protejate ca atare, cu numele lor dăltuite în piatră. Fontana poate fi chiar acest mausoleu.

Potrivit arhitectului constănțean Radu Cornescu, Fântâna Dragonului are 41 metri lungime și 17 metri înălțime, iar pentru construcţia ei au fost necesare 10.000 de blocuri de piatră ce provin din cariera de la Lumina. Reprezentarea delfinilor este în stil aztec, aceștia semănând cu niște dragoni, de unde, probabil, și denumirea monumentului.

În anii ’80, odată cu ridicarea blocurilor dintre str. Primăverii, str. Făgetului și str. Pictor Ion Andreescu, fântâna și bazinele au fost păstrate și incluse în noile amenajări urbane, păstrându-și rolul de reper vizual și simbolic al zonei.

Fântâna Dragonului este mai mult decât un monument, este o parte din istoria și sufletul Constanței. Acum este momentul să o protejăm și să o readucem la viață, să o păstrăm pentru cei care vin după noi, a mai declarat consilierul local Ionuț Stoica.

Redactor: Adrian Băncilă/ Foto: Ionuț Stoica și Adrian Băncilă