Ziua Dunării: ce putem face pentru a o proteja
În ultimii ani, semnalele de alarmă devin tot mai clare. Schimbările climatice, seceta și presiunea umană pun fluviul în dificultate.
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 iunie 2025, 11:06
Azi, 29 iunie, țările din bazinul Dunării sărbătoresc cel mai lung fluviu din Uniunea Europeană – o apă care leagă culturi, comunități și ecosisteme. Marcată pentru prima dată în 2004, Ziua Dunării este un simbol al grijii comune pentru apă și viețile care depind de ea.
Cristian Mititelu Răileanu, inspector în Primăria Tulcea și coordonator în cadrul proiectului RESTORIVER: Zaghen, ne vorbește despre ce înseamnă Dunărea pentru comunitate și cum o putem ocroti. De la proiecte de reconstrucție ecologică și turism lent, la educație de mediu, soluțiile există – important e să ne implicăm.
„Dunărea e importantă pentru că ea ne asigură, în primul rând, apa pentru oraș, apa potabilă. Este o cale navigabilă foarte importantă, drumul către Delta Dunării, principala atracție turistică din zonă. Și este calea care ne leagă de celelalte țări care se întind de-a lungul ei în Europa. Este, practic, ceea ce ne definește ca municipalitate.”
În ultimii ani, semnalele de alarmă devin tot mai clare. Schimbările climatice, seceta și presiunea umană pun fluviul în dificultate.
„Vedem de la an la an că starea Dunării nu este cea mai bună. De exemplu, anul acesta, debitul este foarte scăzut, iar dacă facem o paralelă și comparăm Dunărea și circulația apei cu sistemul sanguin al unui organism, vedem că pierderea de debit înseamnă pierdere de biodiversitate și probleme pentru toate municipalitățile și toate comunitățile de-a lungul Dunării.”
Grija față de Dunăre începe cu gesturi simple, dar gândite să aibă efect pe termen lung.
„Responsabilitatea noastră, în primul rând, ca utilizatori ai fluviului, ar fi să folosim cu atenție resursele. Atât apa pe care o folosim la băut, la spălat și în viața de zi cu zi, cât și celelalte resurse, cum sunt peștele, cum sunt resursele turistice. E important să folosim resursele acestea oferite de Dunăre cât mai rațional și gândindu-ne și la generațiile viitoare.
Ca municipalitate ar trebui să ne gândim din ce în ce mai mult la proiecte care să fie legate de Dunăre și care să privească spre viitor și să contribuie la protejarea ei. Dau exemplu proiectul de reconstrucție ecologică a zonei Zaghen, care a presupus reinundarea unei zone de altfel uscate și nefolosite, care, în prezent, funcționează ca zonă tampon pentru inundații sau secetă și, totodată, ca un mic, dar valoros, rezervor de biodiversitate.”
Tulcea își propune să fie nu doar poarta spre Delta Dunării, ci și o destinație turistică în sine. Un loc unde turiștii înțeleg mai bine natura înainte să o exploreze.
„În primul rând, noi am fost întotdeauna doar orașul poartă către Delta Dunării. În ultimii ani, inclusiv prin Organizația de Management al Destinației (OMD Tulcea), am încercat să diminuăm presiunea turistică de pe Deltă, să ducem turiștii și în zona de oraș. În felul acesta, turiștii vor petrece mai mult timp aici. Înainte să ajungă în Deltă, vor înțelege mai bine ce înseamnă ea. Când înțelegem ceva, învățăm și cum să-l protejăm mai bine. În legătură cu zona de reconstrucție ecologică Zaghen, importanța ei este nu atât ca biodiversitate pură, ci ca un loc în care turiștii pot ajunge mult mai ușor. Avem mulți turiști care vor să viziteze Delta într-o singură zi sau într-un timp foarte scurt. Un astfel de loc, la doi pași de oraș, poate satisface acele nevoi de turism nu neapărat rapid, cât ale turiștilor care nu au timp. Ei pot veni și petrece câteva ore în zona Zaghen, unde pot observa o varietate foarte mare de păsări și nu numai. Pe viitor ne dorim să avem și o componentă de turism lent, de kaiac-canoe. Turiștii se pot opri aici, iar experiența lor se poate încheia la Tulcea, fără a fi nevoie să mai meargă în Deltă și să facă acele excursii ultra-rapide care presupun o risipă uriașă de resurse.”
Viitorul fluviului depinde de alegerile noastre de azi.
„Cred că în momentul de față, în contextul schimbărilor climatice și al unor fenomene din ce în ce mai problematice, cel mai important este să păstrăm cel puțin Dunărea pe care o avem acum, să-i păstrăm cursul, să-i păstrăm zona de luncă, zona inundabilă, care are rolul de a prelua inundațiile, dar și de a asigura apoi apa și umezeala în timpul secetelor.”
Reporter – Andreea Dorobăț / foto: Primăria Tulcea
