15 mai, Ziua Bujorului Românesc, floarea noastră națională

Declarat monument al naturii încă din anul 1932, bujorul sălbatic a fost desemnat prin lege floarea națională a României.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 mai 2025, 18:06

Anual, la data de 15 mai sărbătorim Ziua Bujorului Românesc.

Bujorul sălbatic (Paeonia peregrina var. romanica), această floare spectaculoasă, cu petale catifelate de un roșu intens, declarată monument al naturii încă din anul 1932, a fost desemnată, prin lege, floarea națională a României.

Este o floare foarte veche, iar tema bujorului a fost mereu prezentă în folclorul românesc, în artă, dar și pe obiectele tradiționale. O regăsim în poeziile lui Mihai Eminescu, în picturile lui Nicolae Grigorescu și în broderiile tradiționale românești, fiind asociat cu eleganța și feminitatea. Alegerea sa ca floare națională reflectă atât frumusețea sa naturală, cât și importanța sa în tradițiile și identitatea românească.

Bujorul sălbatic crește spontan în peste 80 de arii naturale protejate din România, din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova, și este ocrotit prin lege pentru a asigura conservarea lui. Ca floare națională protejată, bujorul include toate cele cinci specii care cresc spontan (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica), precum și trei specii cultivate (Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa).

În 2015, La blouse roumaine a creat împreună cu Cristina Turnagiu Dragna comunitatea Bujorul românesc, pentru a susține inițiativa Facultății de Horticultură de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti, prin prof. conf.univ. dr. Florin Toma, titularul disciplinei Floricultură, ca bujorul să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională.

Ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri, însă argumentele în favoarea bujorului, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate, au primat.

În linii mari, acestea au fost: cele 5 specii de bujor ce cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental, la care se adaugă 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăți și soiuri; în mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului; este o floare cu mare potențial decorativ, fiind nelipsită din parcuri, grădini private și publice; datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase; florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român; peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor; în conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor; bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.

Ca urmare, pe 27 octombrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 285/2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României.

Bujorul sălbatic poate fi admirat în câteva rezervații naturale din Dobrogea, unde oferă un spectacol uimitor de culoare în lunile de primăvară.

În județul Tulcea, unul dintre cele mai frumoase locuri din regiune este Dealul Bujorilor din apropierea Cetății Enisala, dar puteți găsi minunatele flori sângerii în Parcul Național Munții Măcinului, iar în județul Constanța, în Pădurea Hagieni, pot fi admirați, alături de bujorii sălbatici, și bujorii de stepă.  

Sorin Belu AVE

Rezervația Naturală Dealul Bujorului de lângă Enisala din Podișul Babadag (în apropiere de localitatea Nicolae Bălcescu),  este o zonă protejată, cunoscută pentru frumusețea bujorilor sălbatici (Paeonia peregrina), care înfloresc spectaculos în luna mai.

Imaginile filmate de cei de la visitjurilovca.ro sunt sugestive. Foarte important este și mesajul acestora: La doar 12 kilometri de Jurilovca, în rezervație, au înflorit bujorii. Dacă alegeți să vizitați rezervația de bujori, vă rugăm foarte mult să arătați naturii tot respectul pe care îl merită. Nu parcați mașinile prea aproape, nu călcați pe tufele de bujori pentru un selfie mai bun și, mai ales, nu rupeți florile. Dacă vă plac bujorii și dacă vreți să duceți acasă un buchet, găsiți tot în apropiere de Jurilovca, la câțiva pași de intersecția de la 2 Cantoane, o superbă plantație de bujori, de unde puteți pleca acasă cu brațele pline.

În Rezervația din Munții Măcinului, poienile cu bujori creează un peisaj impresionant, iar traseul Cozluk este unul dintre cele mai frumoase locuri din România unde pot fi admirați bujorii sălbatici.

Acest traseu, de aproximativ 16 km, care pornește din satul Greci, oferă o experiență spectaculoasă, mai ales în luna mai, când poienile sunt pline de bujori înfloriți. Pe traseu, vei trece prin păduri de stejar și tei, iar în poieni vei găsi bujori sălbatici (Paeonia peregrina var. romanica).

Rezervația Naturală Pădurea Hagieni din județul Constanța, situată la 10 km de Mangalia, este una dintre ariile protejate unde bujorii de stepă și bujorii sălbatici oferă un spectacol de culoare din aprilie până în mai.

Mărginită de localitățile Albești, Hagieni și Limanu, pădurea se întinde pe o suprafață de 586 de hectare, din care, pe 395 de hectare este rezervația propriu-zisă.

Între cele două specii de bujori sunt deosebiri importante.

Astfel, bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) are frunze fine, asemănătoare cu mărarul, planta este mai scundă, florile, mai mici, cu petale subțiti, de un roșu aprins, preferă zonele de stepă uscată și însorită, precum rezervațiile de la Zau de Câmpie și Hagieni,  și înflorește mai devreme, în aprilie – mai.

Bujorul bujorul sălbatic (Paeonia peregrina var. romanica),  are frunze mai late și robuste, planta poate crește până la un metru înălțime, florile sunt mai mari, cu petale mai late și pot avea o nuanță mai închisă de roșu. Crește în păduri și poieni, în special în Munții Măcinului, și înflorește în mai – iunie.

Superbele flori purpurii sunt adevărate comori ale florei României, protejate prin lege.

Așadar, admirați-le splendoarea și explozia de culoare în habitatul lor natural, surprindeți-le frumusețea în fotografii, dar nu le rupeți, întrucât fiecare floare păstrată contribuie la conservarea unei specii pe cale de dispariție!