(AUDIO) Vorba aceea – Despre păcăleală și farsă

Publicat de Larisa Calistru, 1 aprilie 2015, 09:23

A debutat luna aprilie, iar prima zi este cunoscută  drept Ziua păcălelilor.Se spune că obiceiul ar veni din lumea francofonă. Acest obicei s-a raspandit foarte mult in secolul trecut, iar multe persoane continua sa cada in capcane.

“Păcăleala” este un substantiv comun, de genul feminin.Este sinonim cu glumă, farsă, șotie,ghidușie, boroboață, bazaconie, șiretlic, vicleșug.

Termenul apare și în operele scriitorilor celebri. IL Caragiale a scris un monolog, intitulat chiar așa, 1 Aprilie.Să cităm un fragment:

“Am dat fuga-n bulevard, am găsit o birje, pe urmă și un sergent ” nu vrea la început să vie dobitocul, zicea că epăcăleală de întâi aprilie, parcă nouă de păcăleală ne ardea! L-am ridicat pe Mitică încetinel… Nu mai horcăia așa tare… începuse să se lumineze bine și ploua mereu… Mantaua Cleopatrii era plină” …

Cuvântul apare și în Poveste de contraband:”.. în toată firea! A! Să fi fost doamna aceea grasă sau sângeroasă, poate că din amestecul indignației, rușinii, necazului de pagubă și de păcăleală, ar fi rezultat o fatală congestie cerebrală.”

Farsa reprezintă Faptul de a păcăli pe cineva cu scopul de a te amuza și este oglindită și în operele literare.

Paul Zarifopol scrie, în Caragiale și Domnul X:”Ei bine, nu mă șteptam la atâta decepțiune și batjocură.Nu te felicit că ți-ai adus fata să vadă o asemenea farsă, care este de o degradare a teatrului Național și care abia se poate juca la Târgul Moșilor .”

Cuvântul este folosit și de Nicolae Filimon, în opera comică în trei acte “Don Pasquale”:

“Să-l înduplece pe Don Pasquale de a permite lui Ernesto ca să o ia în căsătorie, să unește cu doctorul Malatesta și, printr-o farsă  foarte ingenioasă, devine consoarta bătrânului”.

Așteptați-vă astăzi , la  farse mai mult sau mai puţin inspirate.

Pentru cei care s-au gândit să depăşească graniţa păcălelilor inocente, e bine de ştiu că nu de puţine ori s-a întâmplat ca în urma unei farse să se ajungă la adevărate tragedii, în locul hohotelor  de râs.