Europenii definesc răspunsul pentru Trump; Parisul și Londra propun o încetare a focului parțială pentru o lună în Ucraina

Pentru moment, Franța și Marea Britanie au avansat inițiativa unei încetări a focului parțială timp de o lună în Ucraina.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 martie 2025, 20:32

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni că lucrează împreună cu aliații săi europeni la definirea unor ‘poziții comune’ în încercarea de a-l convinge pe președintele american Donald Trump să țină cont de interesele Ucrainei și Europei în fața Rusiei, relatează AFP.

Pentru moment, Franța și Marea Britanie au avansat inițiativa unei încetări a focului parțială timp de o lună în Ucraina, după cum relatează publicația franceză Le Figaro.

‘Vom defini pozițiile noastre comune, ceea ce vrem să obținem și ceea ce nu este negociabil. Aceste poziții vor fi prezentate partenerilor noștri americani’, a scris Zelenski pe Telegram după reuniunea de la Londra de duminică cu aliații europeni ai Ucrainei.

Prioritatea este de a se ajunge la o ‘pace solidă și durabilă și un acord bun privind încheierea războiului’, a subliniat șeful statului ucrainean.

Bulversați de apropierea între Washington și Moscova și stupefiați de atacurile virulente la care Zelenski a fost supus vineri în fața camerelor de filmat în fața întregii lumi la Casa Albă, aliații Kievului au încercat duminică să-și strângă rândurile.

Invitați de premierul britanic Keir Starmer, 15 lideri europeni, printre care președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, s-au angajat să sprijine Kievul și să se reînarmeze împotriva Rusiei. La această reuniune a participat și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

Vineri, la Casa Albă, în fața camerelor de filmat din lumea întreagă, Volodimir Zelenski a fost acuzat de Donald Trump ‘s-a pus într-o poziție foarte proastă’ și l-a somat să cadă la pace cu Rusia, amenințându-l că în caz contrar SUA îl vor lăsa ‘să cadă’.

Drept urmare, Zelenski și-a scurtat vizita la Washington, iar acordul privind exploatarea minereurilor ucrainene de către SUA, care trebuia semnat cu această ocazie, nu a mai fost parafat.

Liderii europeni, cărora li s-au alăturat la Londra și Turcia, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul canadian Justin Trudeau, au convenit duminică asupra necesității de a încerca să mențină SUA de partea lor.

Zelenski și-a reiterat dorința de a semna acordul privind exploatarea minereurilor rare ‘dacă toate părțile sunt pregătite’.

‘Sunt pregătit pentru toate formatele constructive în relațiile cu Statele Unite. Cred că avem tot ce ne trebuie’, a subliniat el în fața presei, adăugând totuși că este necesar să se ‘înțeleagă anumite linii roșii ucrainene’.

Kievul cere în special garanții de securitate în caz de încetare a focului, pe care Washingtonul a refuzat până acum să i le acorde.

Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, l-a acuzat duminică seara pe Zelenski că a ‘stricat totul’ prin refuzul de a semna acordul în forma sa actuală.

În acest context, aliații europeni ai Ucrainei au încercat duminică să preia inițiativa. Parisul și Londra au avansat inițiativa unei încetări a focului parțială timp de o lună în Ucraina.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat că, în cooperare cu Marea Britanie, dorește un armistițiu de o lună în Ucraina ‘în aer, pe mare și în ceea ce privește infrastructura energetică’. ‘Aceasta este o condiție prealabilă’, a explicat ulterior ministrul de externe Jean-Noel Barrot luni dimineață la France Inter. ‘Este o modalitate de a verifica dacă Rusia dorește cu adevărat să pună capăt acestui război’, a spus el.

Avantajul unui astfel de armistițiu, care exclude operațiuni terestre, este că ‘am ști cum să-l măsurăm’, chiar dacă frontul este imens, ‘echivalentul distanței dintre Paris și Budapesta’, a explicat Emmanuel Macron.

Referitor la apropierea între SUA și Rusia, șeful diplomației franceze a subliniat diferența de metodă: ‘Americanii au ales dialogul cu Rusia pentru a o aduce la masa negocierilor. Noi, europenii, am spus întotdeauna că trebuie exercitate presiuni’.

Potrivit lui, ‘riscul privind un război în Uniunea Europeană nu a fost niciodată atât de ridicat ca acum’. ‘Din 2015, linia frontului nu a încetat să se apropie de noi’, a afirmat Jean-Noel Barrot, citat de Le Figaro.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a subliniat că ‘anumite țări’ și-au exprimat dorința de a se alătura ‘unei coaliții a bunăvoinței’ pentru a apăra un viitor acord de pace în Ucraina.

‘Europa trebuie să facă cea mai mare parte a muncii, dar pentru a apăra pacea pe continentul nostru și pentru a reuși, acest efort trebuie să fie susținut puternic de Statele Unite’, a subliniat el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat, de asemenea, asupra unor ‘garanții de securitate globale’ pentru Ucraina și a declarat că dorește să prezinte un plan de ‘reînarmare a Europei’ în cadrul summitului special al UE, preconizat pentru joi, la Bruxelles.

‘Mai multe țări europene își vor crește cheltuielile pentru apărare’, a dat asigurări secretarul general al NATO, salutând aceasta ca pe o ‘veste foarte bună’.

Ucraina este ‘o victimă a agresiunii ruse, iar acest adevăr rămâne de neclintit pentru toți’, a insistat cancelarul german Olaf Scholz, a cărui țară a fost al doilea cel mai mare furnizor de ajutor pentru Kiev de la invazia rusă, după Statele Unite, cu un total de 44 de miliarde de euro.

Președintelui rus Vladimir Putin trebuie să i să transmită mesajul ‘că Occidentul nu are intenția de a capitula în fața șantajului și agresiunii sale’, a concluzionat omologul său polonez Donald Tusk.

Washingtonul a crescut duminică și mai mult presiunea asupra lui Zelenski, lăsând să planeze ideea că el ar trebui să plece. ‘Avem nevoie (la Kiev) de un lider care să trateze cu noi, să trateze cu rușii la un moment dat și să pună capăt războiului’, a declarat consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz.

Președintele ucrainean a replicat că nu ar fi ‘atât de ușor’ să fie înlocuit, ‘având în vedere ceea ce se întâmplă și sprijinul de care beneficiază’.

‘Nu ar fi vorba numai de organizarea alegerilor. Ar trebui, de asemenea, să fiu împiedicat să candidez’, a adăugat el, reiterând că este pregătit să demisioneze în schimbul aderării Ucrainei la NATO.

Washingtonul și Moscova, care salută schimbarea radicală a politicii americane, au început luna trecută negocieri – fără să invite Ucraina sau europenii – pentru a pune capăt războiului, pentru care președintele american refuză să îl considere responsabil pe președintele rus Vladimir Putin.

Evocând temerile provocate de această apropiere, Donald Trump a apreciat duminică seara pe rețeaua sa Truth Social că ‘ar trebui să consumăm mai puțin timp preocupându-ne de Putin și să acordăm mai mult timp bandelor de migranți violatori’.

Sursa – Agerpres