Summitul de la Londra: Aliaţii Ucrainei strâng rândurile, dar admit că au nevoie de sprijinul SUA

Puncte cheie: sprijin pentru Ucraina, căutarea unui acord de pace durabil și creșterea cheltuielilor europene pentru apărare.

Publicat de Adina Sîrbu, 3 martie 2025, 07:11

Aliaţii Kievului au strâns rândurile duminică la un summit la Londra pentru a sprijini Ucraina, angajându-se să facă mai mult pentru securitatea Europei, dar insistând în acelaşi timp asupra necesităţii de a păstra un sprijin puternic din partea Statelor Unite.

Summitul a confirmat diferenţa de abordare dintre preşedintele american Donald Trump, care doreşte un acord de pace rapid între Rusia şi Ucraina, şi liderii europeni, care par dispuşi să continue susţinerea militară a Kievului până când acesta ar obţine o pace pe care ar considera-o convenabilă.

Totuşi, ruperea relaţiei transatlantice nu este o perspectivă dorită de liderii europeni. „Europa trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, acest efort trebuie susţinut puternic de Statele Unite”, a declarat după summit gazda acestuia, premierul britanic Keir Starmer.

„Mai multe ţări europene îşi vor creşte cheltuielile pentru Apărare”, a spus în faţa presei secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a salutat o veste „foarte bună”.

Mark Rutte a spus că summitul de la Londra a avut „trei puncte cheie”, dintre care primul a fost sprijinul pentru Ucraina, „unde toată Europa va trebui să dea mai mult”, al doilea a fost căutarea unui „acord de pace durabil”, iar al treilea a vizat creşterea cheltuielilor militare europene „pentru a menţine NATO puternică”.

Un îndemn în acest sens a venit din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a susţinut că UE trebuie să se reînarmeze „urgent” şi să se pregătească „pentru ce este mai rău”. Ea a anunţat că va prezenta „un plan cuprinzător privind reînarmarea UE” la summitul european extraordinar din 6 martie, plan ce va aborda şi nevoia ca ţările UE să obţină spaţiul fiscal pentru a creşte cheltuielile militare.

„Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare”, a spus ea, când a fost întrebată despre mesajul pe care doreşte să-l transmită Statelor Unite. „Suntem pregătiţi împreună, alături de dumneavoastră, să apărăm democraţia, să apărăm principiul că există un stat de drept, şi anume că un vecin nu poate fi invadat sau să fie schimbate graniţele cu forţa”, a adăugat ea.

Participanţii la summit, reuniţi în jurul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, au discutat despre necesitatea „garanţiilor cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina în viitor, garanţii care, potrivit şefei Comisiei Europene, trebuie să meargă de la „supravieţuirea economică până la rezilienţa militară”.

Întâlnirea a fost o oportunitate pentru ei de a a-şi arăta unitatea şi sprijinul faţă de Zelenski, la doar 48 de ore după cearta acestuia cu omologul său american Donald Trump, la summitul de la Casa Albă care a luat o turnură dezastruoasă pentru preşedintele ucrainean. Liderul de la Kiev a fost avertizat de Trump să lase la o parte elanul războinic şi să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA.

Europenii îl susţin însă mai departe pe Zelenski. Stând alături de preşedintele ucrainean la summitul de la Londra, premierul britanic l-a asigurat în numele tuturor liderilor prezenți că va avea în continuare sprijin în războiul cu Rusia „atât timp cât va fi nevoie”.

La discuții au participat, din rândul ţărilor UE, şefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia, iar din afara blocului comunitar Ucraina, Norvegia, Turcia şi Canada. Au participat de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.

Premierul britanic Keir Starmer a anunţat duminică un nou ajutor financiar cu destinaţie militară al ţării sale pentru Ucraina, în valoare de 1,6 miliarde de lire sterline din fondurile de export britanice, pentru a cumpăra peste 5.000 de rachete antiaeriene.

Vorbind la o conferinţă de presă după încheierea summitului dedicat securităţii Ucrainei şi a Europei, premierul britanic a spus că aceste rachete, care vor fi fabricate în Irlanda de Nord, vor consolida Ucraina şi vor contribui la susţinerea păcii, atunci când va fi încheiat un acord de pace cu Rusia.

Anunțul a venit după ce, sâmbătă, Marea Britanie și Ucraina au convenit asupra unui împrumut de peste 2,2 miliarde de lire sterline pentru a sprijini capacitățile de apărare a Ucrainei, fiind direcționate către producția de arme ucrainene, împrumut care a fi rambursat folosind venituri din activele rusești înghețate.

Până atunci, Keir Starmer a insistat ca aliaţii Ucrainei să menţină fluxul de ajutor militar către aceasta în timp ce continuă războiul cu Rusia şi să exercite în continuare presiuni economice asupra Moscovei.

În timp ce aceştia îşi manifestau sprijinul faţă de Zelenski, oficiali americani dădeau presei declaraţii prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercaţiei avute vineri la Casa Albă cu Trump. Potrivit consilierului acestuia pentru securitate naţională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voinţa sa de a face pace cu Rusia.

În acest context, şi cu puţin timp înainte de summitul de la Londra, premierul britanic a anunţat că lucrează cu preşedintele francez Emmanuel Macron la „un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina, plan ce va fi prezentat apoi Statelor Unite.

Franţa şi Marea Britanie propun și un armistiţiu de o lună în Ucraina „în aer, pe mare şi infrastructurile energetice”, a afirmat Emmanuel Macron.

Totodată, planul implică o „coaliţie de voluntari” din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA.

„Un număr de ţări” s-au oferit deja să participe la această coaliţie, a afirmat Starmer după summit, dar nu le-a precizat, afirmând că va lăsa aceste ţări să facă singure anunţurile, dar a admis că există state care nu au capacitatea de a susţine participarea la o asemenea forţă sau nu doresc să ia parte la ea.

Printre cele din urmă au fost anunţate clar de liderii lor Polonia şi Italia. În timp ce premierul polonez Donald Tusk a apreciat că ţara sa face deja destul pentru a ajuta militar Ucraina, şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a estimat că ideea riscă să fie mult prea complexă.

Donald Tusk a declarat că le-a cerut statelor Uniunii Europene să cheltuie mai mult pentru înarmare, dar a precizat că Polonia nu este dispusă să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina.

„Ne confruntăm cu o provocare majoră pentru întreaga Europă, nu doar pentru UE şi Ucraina”, a spus Tusk. Europa „trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate în construirea industriei sale de Apărare şi în creşterea ajutorului pentru Ucraina”, a susţinut premierul polonez.

În context, preşedintele francez a menţionat reuniunea de joi a şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene de la Bruxelles, menită să pregătească creşterea în putere a apărării europene cu o majorare a cheltuielilor militare.

„De trei ani, ruşii cheltuiesc 10% din PIB pentru apărare. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru viitor, fixând un obiectiv de aproximativ 3% sau 3,5% din PIB”, a declarat el pentru Le Figaro.

Comisia Europeană urmează să propună planuri pentru a finanţa efortul militar, fie că implică utilizarea unor fonduri existente, fie recurgerea la împrumuturi comune, a mai subliniat Emmanuel Macron.

Sursă: AGERPRES