TULCEA: Consiliul Judeţean aşteaptă ca memorandumul pe tema amenajării Carasuhat să producă efecte

Situaţia amenajării agricole Carasuhat, în atenţia consilierilor județeni tulceni.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 martie 2025, 16:24

Consiliul Judeţean Tulcea aşteaptă reacţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în urma referendumului transmis de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pe tema amenajării agricole din comuna Mahmudia inundate în urmă cu aproape doi ani, după ce digul construit pentru renaturarea unei suprafeţe de teren învecinate aparţinând Consiliului local s-a rupt.

Amenajarea agricolă Carasuhat aparţinând CJ are o suprafaţă de peste 1.329 de hectare şi a fost concesionată în ani diferiţi, pentru perioade de la 10 ani până la 30 de ani, mai multor persoane fizice şi juridice, administraţia judeţeană având de încasat de la acestea sume variind de la 118 lei, pe hectar, pe an, până la 1.500 de lei, pe hectar, pe an.

„Suprafaţa nu mai poate fi folosită potrivit destinaţiei pentru care a fost concesionată, urmare a inundaţiei. Noi avem o amenajare agricolă care, să zicem, produce din punct de vedere economic. Înţelegem doleanţele cetăţenilor din comuna Mahmudia care doresc renaturarea, de aceea am avut mai multe întâlniri şi am fost deschişi unei propuneri de formulare a unui memorandum de către Administraţia Deltei înaintat MMAP pentru preluarea acestei suprafeţe de teren din proprietatea CJ în cea a statului. Memorandumul îşi urmează cursul”, a declarat, vineri, la finele unei şedinţe a CJ, vicepreşedinta instituţiei, Lavinia Vizauer.

Potrivit informaţiilor furnizate de primarul comunei Mahmudia, Ion Şerpescu,  ARBDD  şi Consiliul Local Mahmudia au pierdut până acum procesul deschis de concesionarii amenajării agricole Carasuhat, iar autorităţile sunt obligate să repare breşa din digul dintre cele două suprafeţe, cea administrată de CJ şi cea a Consiliului local Mahmudia, ultima cu o întindere de circa 924 de hectare, renaturată în anii precedenţi printr-un proiect iniţiat de World Wide Fund for Nature (WWF).

În acelaşi timp, concesionarii care nu-şi pot folosi terenurile încă din primăvara anului 2023, din cauză că au fost inundate, au acţionat în instanţă şi au cerut despăgubiri pentru daunele aduse, după ce apa din incinta renaturată a pătruns pe terenurile agricole, conform primarului Şerpescu.

Situaţia amenajării agricole Carasuhat a revenit în atenţia publică vineri, în timpul şedinţei CJ, după ce reprezentantul AUR, Dan Bălan, a semnalat faptul că firmele care au încheiat contracte cu autoritatea publică judeţeană încasează subvenţii de la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi plătesc CJ redevenţe foarte mici, cu excepţia firmei care a încheiat contractul de concesiune cu clauză suspensivă în anul 2022.

Amenajarea agricolă Carasuhat face şi obiectul unei petiţii publice iniţiată de WWF prin care se solicită Guvernului României „oprirea secării deltei refăcute de la Mahmudia şi Beştepe”.

„Această zonă de deltă refăcută poate să fie parte a obligaţiei statului român la implementarea Legii Refacerii Naturii (regulament european adoptat în 2024), prin care România este obligată ca până în 2030 să renatureze 30% dintre terenurile şi zonele umede degradate (Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului, privind Restaurarea Naturii şi de Modificare a Regulamentului (UE) 2022/869)”, se arată în petiţia WWF.

Digul construit între cele două suprafeţe, cea renaturată prin WWF şi cea concesionată de CJ ca amenajare agricolă, a prezentat probleme încă din primii ani de la reconstrucţia ecologică, iar Primăria comunei Mahmudia a acţionat în instanţă firma care a executat lucrările.

Renaturarea sau reconstrucţia ecologică în Delta Dunării presupune readucerea apei în zone secate în perioada regimului comunist şi înseamnă pentru populaţia locală o producţie mai mare de peşte cu circa 34 de kilograme pe hectar, creşterea suprafeţelor cu stuf care devin filtru biologic reţinând sedimentele şi substanţele toxice, potrivit unor studii WWF.

În mod natural, digurile realizate din pământ, fără structuri speciale de rezistenţă, se erodează, din cauza curenţilor apei, a precipitaţiilor abundente şi a vitezei cu care circulă ambarcaţiunile, breşele care apar fiind foarte greu de acoperit, iar lucrările, costisitoare.

În ultimii peste 25 de ani, renaturarea Deltei a fost solicitată în mod repetat de organizaţiile neguvernamentale, însă conducerile anterioare ale CJ au atras atenţia asupra faptului că suprafeţele administrate constituie surse de venit pentru dezvoltarea judeţului, iar lucrările de reconstrucţie trebuie să fie însoţite de compensaţii financiare sau despăgubiri.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Dezvoltare-Cercetare Delta Dunării, în perioada 1994-2007, în Delta Dunării au fost renaturate 15.025 hectare cu amenajări agricole, piscicole şi silvice, în complexele Babina, Cernovca, Popina, Fortuna şi Holbina-Dunavăţ, acesta fiind şi cel mai mare proces de reconstrucţie ecologică derulat în Deltă de la declararea zonei ca rezervaţie a biosferei, în anul 1990, respectiv cel mai mare proces de gen din Europa.

Sursă: AGERPRES