GERMANIA: Alegeri federale anticipate
Cei aproximativ 60 de milioane de germani cu drept de vot își aleg parlamentarii, într-un scrutin considerat crucial pentru viitorul țării și al Europei.
Publicat de Adina Sîrbu, 23 februarie 2025, 10:29 / actualizat: 23 februarie 2025, 12:05
Germania își alege noul parlament, într-un scrutin crucial pentru viitorul ţării, în contextul în care extrema dreaptă este în ascensiune semnificativă, economia se îndreaptă către al treilea an de recesiune, iar provocările geopolitice enorme au creat o situaţie de incertitudine fără precedent în ultimele decenii.
Peste 59 de milioane de alegători sunt aşteptaţi să îşi exprime opțiunile până la ora 18.00. Primele sondaje la ieşirea de la urne vor fi publicate la scurt timp după încheierea votului.
Opoziţia conservatoare este creditată cu prima şansă, după o campanie electorală marcată de revenirea la putere a lui Donald Trump şi dominată de ascensiunea extremei drepte.
Recesiunea economică şi ameninţarea unui război comercial cu Washingtonul, punerea sub semnul întrebării a legăturii transatlantice şi a „umbrelei” americane pe care Berlinul conta pentru a-şi asigura securitatea: „destinul” Germaniei se află în joc, a declarat sâmbătă politicianul conservator Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), favorit să devină următorul cancelar al Germaniei după alegerile parlamentare.
Ultimele sondaje arată că blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, Uniunea Creştin-Socială (CSU), ar obţine circa 30% din intenţiile de vot.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) poate spera la cel puţin 20% din voturi, de două ori mai mult decât în 2021 şi la un rezultat record.
Pe poziţia a treia s-ar plasa Partidul Social-Democrat (SPD), al cancelarului în exerciţiu Olaf Scholz, cu 15% din preferinţele electoratului german.
Partidul anti-migraţie şi pro-rus AfD şi-a impus temele de campanie – ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană și măsuri dure împotriva migranților, deși lidera formațiunii, Alice Weidel, este gay și căsătorită cu o migrantă din Sri Lanka – în urma mai multor atacuri sângeroase comise de străini pe teritoriul ţării.
Ultimul astfel de atac a avut loc vineri seara. Un tânăr refugiat sirian este suspectat că a rănit grav un turist cu un cuţit la Memorialul Holocaustului din Berlin. El a vrut să „ucidă evrei”, potrivit justiţiei.
AfD a beneficiat, de asemenea, de sprijinul puternic al anturajului preşedintelui american Donald Trump.
Consilierul lui Trump, Elon Musk, cel mai bogat om din lume, nu a pregetat niciun efort pentru a o promova pe platforma sa X pe lidera AfD, Alice Weidel, candidata la funcţia de cancelar din partea formaţiunii de extremă dreapta.
Alegerile parlamentare anticipate au loc în ajunul împlinirii a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, primită ca o undă de şoc în Germania. Conflictul a întrerupt aprovizionarea ţării cu gaze ruseşti, iar Germania a primit peste un milion de refugiaţi ucraineni.
Pe lângă perspectiva obţinerii păcii în Ucraina fără participarea Kievului şi a europenilor, Germania se teme de impactul asupra economiei sale al creşterii taxelor vamale anunţate de Donald Trump.
Discursul de la München al vicepreşedintelui american JD Vance, care a îndemnat partidele tradiţionale germane să pună capăt refuzului lor de a guverna alături de extrema dreaptă, a adâncit şi mai mult ruptura dintre Washington şi Berlin.
„Chiar şi fără americani, locul nostru rămâne în centrul Europei”, a declarat vineri Friedrich Merz, care a punctat că un „mandat puternic din partea alegătorilor” va permite Germaniei „să-şi asume un rol de lider” în Europa.
Potrivit sondajelor, aproape 20% dintre nemți nu s-au hotărât cu cine votează, iar unii nu au de gând să meargă la urne.
Fiecare alegător are două voturi. Primul, care este marcat pe jumătatea din stânga a buletinului de vot, este utilizat pentru alegerea directă a deputatului de circumscripție, iar cu al doilea vot, care apare în partea dreaptă a documentului, sunt alese partidele.
Ponderea la nivel național a acestor voturi decide la câte locuri în Bundestag are dreptul un partid. Ca urmare a reformării legii electorale, cel de-al 21-lea Bundestag va avea 630 de deputați, cu 103 mai puțini decât în prezent.
Sondajele indică preocuparea în creștere pentru germani privind starea precară a economiei, îngrijorare capabilă să influențeze votul de duminică, precum și o victorie a creștin-democraților, care, însă, vor fi nevoiți să se angajeze în negocieri carese anunță dificile și îndelungate pentru formarea unei coaliții.
Surse: AGERPRES, RRA
