FPIOR: Patronatele din turism cer creșterea bugetului de promovare a României la 4 milioane de euro

„Este extrem de important ca toţi banii proveniți de la operatorii din turism şi din taxele plătite de turiști să fie cheltuiţi pentru promovarea şi dezvoltarea turismului românesc” susține Corina Martin.

Publicat de Adina Sîrbu, 2 februarie 2025, 15:42

Patronatele din industria ospitalităţii solicită autorităţilor majorarea bugetului de promovare turistică a României pentru 2025 la cel puţin 4 milioane de euro, de la 1,1 milioane de euro în 2024, participarea la cele mai importante târguri de profil din lume şi înfiinţarea unei Organizaţii de Management al Destinaţiei (OMD) la nivel naţional.

„Noi am cerut ministrului actual majorarea bugetului de promovare la cel puţin 4 milioane de euro. Sigur că e o creştere mare şi înţelegem că suntem într-un an de austeritate pentru întreaga ţară şi nu avem mari speranţe la această sumă, dar evident că noi spunem ceea ce ne-ar trebui. Dacă ni se alocă trei milioane de euro va trebui să fim mulţumiţi, dar trebuie să fie şi cheltuiţi şi într-un mod în care deciziile să fie luate împreună cu noi”, a declarat secretarul general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR), Corina Martin.

Aceasta a precizat că, anul trecut, bugetul pentru promovarea turistică a României a fost de numai 1,1 milioane de euro, în timp ce Viena are anual un buget de 35 de milioane de euro.

„M-aţi auzit şi anul trecut criticând bugetul infim de 1,1 milioane de euro pe un întreg an, bugetul de promovare a României. Şi v-am dat exemple: bugetul de promovare a oraşului Viena, vorbim de un oraş, nu de ţara Austria, 35 de milioane de euro pe an. Cum să comparăm bugetul ţării România de 1,1 milioane de euro? Acum doi ani, bugetul a fost ceva mai mare, în jur de 3 milioane de euro, dar, din diverse motive, aparatul administrativ al ministerului nu a reuşit să cheltuiască, încurcându-se în proceduri, bugetul respectiv”, a precizat Martin, la Conferinţa Naţională „Tendinţe în ospitalitate”.

Ea a subliniat că aparatul administrativ neprofesionist tratează de ani de zile problemele industriei doar „din birou”, iar realitatea în acest domeniu este cu totul alta.

„Ne-am săturat ca aparatul administrativ neprofesionist – pentru că nu lucrează în mod real într-un hotel sau la managementul unei destinaţii ori într-o agenţie de turism – să trateze aceste lucruri de foarte mulţi ani din birou, considerând că acela este perimetrul în care pot avea anumite idei, iar realitatea este alta. Vedem cum se promovează celelalte ţări, vedem cum se promovează alte destinaţii şi trebuie să recunoaştem că România nu este nici pe departe aproape de modelele de promovare corecte”, a subliniat secretarul general al FPIOR,

Pe de altă parte, înfiinţarea unei Organizaţii de Management al Destinaţiei naţionale este unul dintre obiectivele federaţiei din industria ospitalităţii.

„Lupta noastră va rămâne înfiinţarea Organizaţiei Naţionale de Turism, adică acel OMD naţional. Acolo trebuie să se termine piramida cu OMD-urile locale, OMD-urile judeţene, OMD-urile regionale, respectiv un OMD naţional. În prezent, sunt 23 sau 24 de OMD-uri, un număr insuficient de mic, pentru că nu toţi primarii – nefiind obligaţi, pentru că legea a ieşit prost, deşi noi am dorit ca ministerul să stipuleze ca toţi primarii care administrează şi staţiuni turistice, nu doar un oraş, de exemplu cum e oraşul Constanţa, care are şi staţiunea Mamaia, să fie obligaţi să iniţieze sau să intre în asociere cu patronatele locale în formarea acestor organizaţii de management de destinaţie”, a explicat aceasta.

Martin a adăugat că, în prezent, sunt foarte puţine OMD-uri faţă de câte ar trebui să existe la nivel naţional, iar promovarea se face în continuare prin decizie unică a ministerului care se ocupă de acest domeniu.

„Sunt foarte puţine OMD-uri faţă de numărul real al celor care ar trebui să existe. Ne uităm, de exemplu, la regiuni turistice mari care nu au OMD-uri, chiar Prahova. Cred că este un exemplu foarte bun, însă la nivel naţional, în continuare, promovarea se face, până la urmă, prin decizie unică a ministerului sau a ministrului şi atunci, nu întotdeauna, acele măsuri sunt benefice şi necesare turismului românesc”, a spus Corina Martin.

În opinia sa, este extrem de important ca toţi banii din taxele şi impozitele plătite de operatorii din turism şi din taxele locale încasate de la turişti să fie cheltuiţi pentru promovarea şi dezvoltarea turismului românesc.

„Ce dorim noi de fapt? Banii pe care operatorii din turism îi plătesc – taxe, impozite, impozite pe salarii, taxe locale încasate de la turişti – toate acestea sunt încasate de bugetul local sau central. Aceşti bani trebuie să ajungă să fie cheltuiţi în ceea ce turismul românesc are nevoie: promovare şi dezvoltare. Continuăm ca toate federaţiile şi patronatele împreună să cerem această organizaţie de management de destinaţie (OMD) la nivel naţional, ca să ne asigurăm că, în sfârşit, promovarea României se face după modelele europene. Luăm cazul Germaniei, luăm cazul Austriei, există clar organizaţii în parteneriat public-privat. Nu statul conduce, nu statul decide pe banii pe care industria îi plăteşte”, a adăugat reprezentantul FPIOR.

În ceea ce priveşte târgurile de profil internaţionale unde România ar trebui să fie prezentă în 2025, Martin a enumerat Târgul de Turism de la Berlin, care este obligatoriu, fiind „târgul la care, dacă nu eşti, nu exişti”, urmat de cel de la Londra, dar şi târgul din Kazahstan, care este extrem de important pentru potenţialul din Asia Centrală şi zona Caucaz.

„Obligatoriu Berlin. Este târgul la care, dacă nu eşti, nu exişti. Este cel mai mare târg european şi unde sigur România va participa. Târgul de la Londra, extrem de important de asemenea, şi eu descopăr de câţiva ani şi potenţialul dinspre Asia Centrală şi zona Caucaz. Şi vom merge, în aprilie, la Târgul de Turism din Kazahstan pentru a doua oară, pentru că odată cu intrarea României în Schengen, există un potenţial uriaş din această zonă: China, Kazahstan, Turkmenistan, Azerbaidjan, toate aceste ţări (…) Există o cerere uriaşă din partea agenţiilor de turism dinspre aceste ţări, pentru că toţi aceşti turişti, întrucât zboară un număr de ore mai mare până spre Europa, vor să facă circuite de două ţări, adică să vadă România şi o altă ţară. Din păcate, România nu se promova pe aceste zone, s-a desconsiderat permanent pe această parte a lumii, mergând tot timpul numai către acele târguri esenţiale, cu puţinul de bani pe care l-a avut la dispoziţie. Consider că România are un potenţial de nişă uriaş să se poziţioneze între primele destinaţii europene care se promovează în aceste ţări”, a concluzionat secretarul general al FPIOR, Corina Martin.

Sursă: AGERPRES