Dezastrul ecologic de la Kerci, monitorizat în contextul noului sezon turistic
Măsurile au fost luate având în vedere că litoralul va fi în curând plin de turiști, dar și fiindcă, pentru prima dată, din acest an, vom avea stridii și midii din ferme de acvacultură autohtone.
Publicat de Adina Sîrbu, 21 ianuarie 2025, 18:25
Poluarea masivă cu hidrocarburi din zona Strâmtorii Kerci în urma nauvragiului a două petroliere rusești, produs luna trecută, este atent monitorizată de autoritățile de mediu și cercetători, în contextul apropierii sezonului estival pe litoralul Mării Negre, dar și al fermelor de acvacultură înființate recent.
Astăzi, ministrul Mircea Fechet a participat, alături de specialiști ai ABADL și INCDM, la prelevarea de probe de apă din Marea Neagră, după dezastrul ecologic din decembrie 2024.
„Campania de monitorizare a Mării Negre va dura patru-cinci zile, iar la finele ei vom obține informații privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă în dreptul litoralului românesc”, a spus oficialul de la Mediu.
„Discutăm deja despre sute de delfini morți, despre mii de păsări moarte, despre zeci de kilometri de țărm afectat, în contextul scufundării celor două vase, în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic. (…) Deși riscul ca unda de poluare să ajungă și pe litoralul românesc este extrem de mic, am solicitat colegilor, atât de la ABA Dobrogea-Litoral, cât și celor de la institutele din Constanța, ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se facă cu o intensitate mai mare. (…) Mergem pe principiul că e mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care să pună turismul sau starea litoralului românesc în pericol”.
Potrivit ministrului, au fost stabilite secțiuni de monitorizare pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), corpul de apă tranzitoriu marin (Chilia – Periboina), precum și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), respectiv 15 secțiuni (transversale) de monitorizare. Aferent acestor secțiuni, s-au stabilit 27 de puncte de prelevare la diverse adâncimi.
Măsurile au fost luate având în vedere că litoralul va fi în curând plin de turiști, dar și fiindcă, pentru prima dată, din acest an, în ţara noastră vor funcţiona ferme piscicole la Marea Neagră, fiind deja atribuite prin concesionare anumite perimetre pentru desfăşurarea acestei activităţi.
Este vorba despre perimetrele marine recent licitate de-a lungul întregului litoral românesc, începând din dreptul lacului Sinoe și până la Vama Veche, unde, în premieră, vom avea pe masă midii și stridii cultivate în ferme românești, precum și pești cu valoare economică ridicată, precum păstrăvul somonat sau lavracul.
Mircea Fechet a spus că aşteaptă cu nerăbdare să mănânce scoici sau peşti „din fermele noastre piscicole din largul Mării Negre, şi nu importat de la mii de kilometri depărtare”:
Potrivit acestuia, discuţia legată de ferme piscicole în largul Mării Negre durează de zeci de ani în ţara noastră, în timp ce în Bulgaria au fost făcute deja astfel de investiţii.
Referitor la problemele pe care le au investitorii în ferme piscicole, legate de dificultatea obţinerii obţinerii autorizaţiilor şi de necesitatea existenţei unei infrastructuri pe plajă, ministrul a spus că vor fi găsite soluţii.
„Eu sunt convins că niciun crescător de midii, de stridii, de doradă, de lavrac sau orice altă specie adaptată la Marea Neagră nu se va plimba cu cutiile cu peşte printre şezlonguri. Sunt convins că vom asigura şi infrastructura necesară, care ar putea să difere în funcţie de tipul de tehnologie, de tipul de fermă piscicolă, însă eu cred că aceste lucruri trebuie făcute pe parcurs”, a mai declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
