MApN demontează o nouă informație FALSĂ pe tema spațiului aerian al României

Prezentarea gestionării în comun a spațiului aerian al țărilor NATO și a măsurilor de politie aeriană drept „acte de trădare națională” se înscrie în tiparul campaniilor de dezinformare.

Publicat de Adina Sîrbu, 15 decembrie 2024, 12:03

Ministerul Apărării Naţionale reiterează faptul că, în ultima vreme, s-au înmulțit acțiunile de dezinformare și manipulare răspândite în spațiul public românesc, prin care se încearcă discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO.

În plus față de dezinformările detectate în spațiul public și semnalate în postarea realizată în 13 decembrie, MApN atenția asupra unei noi încercări de manipulare răspândită în platformele digitale și de unele publicații online, prin care se acreditează ideea falsă că prevederile articolului 7 al proiectului  Legii privind controlul utilizării spațiului aerian național, prin care se reglementează modul în care, în scopul apărării colective, spaţiul aerian național este integrat în spaţiul aerian al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, ar însemna un act de trădare a intereselor naționale.

O astfel de interpretare este falsă, explică MApN, pe portalul InfoRadar.

Gestionarea în comun a spațiului aerian al țărilor NATO reprezintă un exemplu concret prin care Alianța Nord-Atlantică își îndeplinește în mod eficient principala misiune asumată prin Tratatul de la Washington, aceea a apărării colective împotriva oricăror amenințări și provocări.

Spațiul aerian al țărilor NATO este gestionat într-o formă integrată, pentru utilizarea cât mai eficientă a capabilităților defensive aflate permanent la datorie. Aceste măsuri nu diminuează în niciun fel suveranitatea țărilor membre asupra propriilor spații aeriene.

Forțele Aeriene Române au dislocat de două ori aeronave de luptă și personal aeronautic în Baza Aeriană Šiauliai, Lituania  – în 2007, cu patru aeronave MiG -21 LanceR și 67 de militari, respectiv în 2023, cu patru F-16 și 100 de militari, pentru executarea unor misiuni de poliție aeriană sub comandă NATO.  Misiunea acestor detașamente, dislocate prin rotație de forțe aeriene ale membrilor NATO, este de apărare a spațiului aerian al Țărilor Baltice și nu afectează suveranitatea acestor țări.

Similar, în România, aliații din NATO dislocă prin rotație detașamente de forțe aeriene – cu aeronave de luptă și tehnică de apărare aeriană sau de radiolocație – pentru executarea unor misiuni de poliție aeriană extinsă sub comandă NATO, care suplimentează misiunile de poliție aeriană executate de Forțele Aeriene Române, sub comandă națională.

În prezent, în Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu acționează un detașament spaniol, format din aproximativ 150 de militari (piloți și personal tehnic) și opt aeronave F-18 Hornet. Misiunile acestui detașament vizează întărirea capacității de reacție în orice situație în care s-ar putea manifesta o amenințare la integritatea spațiului aerian comun al Alianței, se execută pe baza unei proceduri de integrare a spațiilor aeriene naționale ale țărilor NATO, care sunt aplicate pe întregul teritoriu comun al NATO și nu afectează exercitarea suveranității fiecăreia dintre țările NATO asupra propriului spațiu aerian.

În România, dislocarea de detașamente de forțe aeriene aliate a fost decisă în 2014, la Summit-ul din Țara Galilor, în urma acțiunilor agresive ale Federației Ruse în Ucraina – soldate cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.

Răspândirea unor informații false pe acest subiect nu are legătură cu apărarea intereselor naționale ale României. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept „acte de trădare națională” se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate  de a-și îndeplini misiunile constituționale.

Astfel de dezinformări și manipulări, prin care este atacat cel mai puternic instrument de garantare a acestora, constituie încercări de subminare a suveranității și securității naționale, subliniază MApN.