AUDIO | Manifest pentru salvarea clădirilor monument, la Summitul European al Patrimoniului
Publicat de Adina Sîrbu, 6 octombrie 2024, 10:34
Bucureștiul devine Capitala patrimoniului cultural european, prin găzduirea Summitului European al Patrimoniului Cultural (6-8 octombrie), organizat de rețeaua Europa Nostra, sub patronajul Președintelui României și cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii și al Primăriei Generale a Capitalei.
În cadrul unui eveniment conex, organizaţiile neguvernamentale şi profesioniştii implicaţi în conservarea patrimoniului cultural cer Statului român să-şi schimbe radical modul de elaborare şi implementare a politicilor publice în domeniu.
Cele 70 de organizaţii profesionale în domeniu şi instituţii publice au conturat linii de acțiune imediată, pentru a asigura cu adevărat protejarea şi conservarea patrimoniului cultural din România. Acestea sunt: adoptarea şi implementarea standardelor de calitate de la nivel european pentru toate intervenţiile în domeniul patrimoniului, fie că e vorba de investiţii publice sau private; includerea obligatorie a unor evaluări de impact asupra mediului în cazul demolării unor clădiri istorice; crearea de grupuri de lucru interdisciplinare pentru a revizui şi actualiza reglementările cu privire la riscul seismic al clădirilor istorice; iniţierea de proiecte pilot pentru regenerările urbane de succes a unor situri de patrimoniu, pentru a fi scalate la nivel naţional; înfiinţarea de şcoli profesionale pentru specialiştii în construcţii de patrimoniu, în colaborare cu actori internaţionali recunoscuţi.
Aceste principii prioritare de acţiune vor fi incluse într-un manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România, care va fi prezentat în forma sa finală la Summitul European pentru Patrimoniu Cultural, marţi 8 octombrie.
În anul 2022, pe lista Ministerului Culturii se aflau aproape 1.000 de construcții care aveau nevoie de intervenția imediată a salvatorilor, iar anul trecut, în Parlament, a fost propus un program național pentru salvarea patrimoniului cultural care prevedea ca în fiecare an să fie finanțate 100 de proiecte de restaurare. Organizațiile implicate în protejarea monumentelor au un mesaj ferm pentru autorități.
Ștefam Bâlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România: „E esențială contribuția statului în protejarea patrimoniului. Am considerat că e un moment prea important acesta, că să nu fie folosit pentru a introduce patrimoniul cultural pe agenda politică. Pentru că în prezent, trebuie să recunoaștem, el nu e un subiect prioritar pentru niciun nivel administrativ sau politic din România.”
Și Constanța este un oraș cu un patrimoniu arhitectural bogat, însă mai sunt multe de făcut până când va deveni un oraș în care turismul cultural să ia amploare, au conchis reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului care au organizat, la finele lunii trecute, la Vila Șuțu, conferința ROHAEREDITAS, considerat cel mai amplu program de valorizare a patrimoniului românesc.
Față în față la dezbateri, proprietarii caselor de patrimoniu și reprezentanții administrației publice, arhitecți și experți de la Ministerul Culturii au căutat soluții pentru salvarea rapidă a monumentelor de arhitectură. Organizatorii au ales Vila Șuțu ca spațiu pentru desfășurarea conferinței tocmai pentru a atrage atenția asupra clădirilor de epocă superbe din România care au nevoie urgentă de restaurare.
Arhitectul Radu Ștefan Cornescu, un om al cetății Tomis care a luptat de-a lungul anilor ca identitatea arhitecturală a Constanței să nu fie știrbită de buldozere, a povestit, într-un interviu pentru Radio Constanța, despre clădirile de ieri și de astăzi, despre felul în care s-a construit în perioada comunistă, dar și despre stilul arhitectural actual. Auzim poveștile puțin știute ale Casei Beiului, sau ale Casei Pașei, ale Casei Vapor precum și ale Casei Manissalian, care nu au mai putut fi salvate, dar și despre bijuteriile arhitecturale care au revenit la strălucirea de odinioară. Una dintre dorințele arhitectului Radu Cornescu este salvarea Hotelului Palas, care nu are încă titlul de monument de arhitectură, deși, ne spune el, merită pe deplin acest privilegiu.
Ascultați un interviu realizat de Silvia Pascale:
Surse: AGERPRES, „Accente culturale” – Silvia Pascale/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: Casa „Manissalian” și Cazinoul, 1911, Grup Arhiva de imagini – Dobrogea (Locuri, oameni, amintiri); Virgil Dragomir, Asociația Dobrogea de Patrimoniu; Grup Constanța de altădată; Diana Surge
