Liber la vânătoarea de urși. Proiectul de lege inițiat de UDMR, adoptat de Camera Deputaților
Publicat de Adina Sîrbu, 15 iulie 2024, 16:56
Deputaţii au adoptat în plen proiectul de lege iniţiat de UDMR, care modifică legislaţia privind vânătoarea de urşi. Principala modificare vizează posibilitatea eliminării prin împușcare a urșilor bruni agresivi, cota stabilită la nivel național pentru 2024 și 2025 fiind de 426 de urși, cele mai multe exemplare provenind din județele Harghita, Covasna, Brașov și Mureș.
Potrivit acestor modificări, doar în 2024 vor putea fi împușcați aproape 500 de urși și același număr este aprobat și pentru anul viitor. De asemenea, urșii vor putea fi recoltați de vânători sub supravegherea personalului tehnic de specialitate, nu împușcați doar de personalul tehnic de specialitate al Gărzii Forestiere sau al gestionarilor faunei cinegetice, așa cum se întâmpla până acum.
Deputații au fost convocaţi, astăzi, în sesiune extraordinară, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, după tragedia tinerei ucise de o ursoaică pe un traseu turistic din Munţii Bucegi.
La dezbaterile generale din plen, deputatul UDMR, Csoma Botond, a declarat că prin acest demers, viața omului va fi mai bine protejată.
Pe de altă parte, reprezentanta USR, Diana Buzoianu, a amintit faptul că parlamentarii formațiunii au depus mai multe amendamente, care au fost respinse la comisiile de specialitate, și a cerut dezbateri extinse pe această temă, dar și derularea de campanii de informare și educare.
Între timp, o petiție pentru protejarea urșilor față de vânătoarea de trofee a fost semnată de peste 82.000 de persoane. Documentul propune câteva soluții de siguranță împotriva posibilelor atacuri ale acestor animale sălbatice, iar inițiatoii și semnatarii ei au cerut Parlamentului să nu adopte legea care ar „da liber la vânătoarea a 500 de urşi anual pentru trofee”. În plus, aceștia vor ca planul naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România să devină lege.
Agent Green reclamă că fostul ministru de Mediu, Tanczos Barna, a iniţiat proiectul de lege „pentru a da liber la vânătoarea a 500 de urşi anual pentru trofee fără acceptul Academiei Române sau alt aviz ştiinţific independent, cu încălcarea Convenţiei de la Berna” şi a legislaţiei europene. De asemenea, îl acuză pe Tanczos Barna de faptul că ar fi blocat planul naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România aprobat în anul 2018.
Inițiatorii și semnatarii petiției vor ca urşii agresivi, care atacă nejustificat oameni, să fie duşi într-un sanctuar pe care statul ar trebui să îl creeze, precizând că soluția letală nu mai corespunde moral cu societatea din România. Totodată, susțin că România nu şi-a măsurat niciodată populaţia de urşi prin metode ştiinţifice care includ probe de ADN, iar măsurătorile realizate până acum s-ar fi bazat doar pe observaţii directe ale reprezentanţilor fondurilor de vânătoare.
Printre măsurile neletale de gestionare sunt enumerate: îngrădirea electrică a stupilor şi a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare şi eliminare a leşurilor de animale, instalaţiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urşilor, precum şi reglementările privind purtarea unui spray cu piper şi colectarea în mod corespunzător a rămăşiţelor animalelor ucise de vânători.
„Nu poţi să dai o lege prin care să anticipezi că în următorul an vor fi sute de urşi care vor ataca oameni şi să îi împuşti preventiv exact pe aceia. La fel cum nu poţi face acelaşi lucru pentru oameni. Nici măcar pentru aceia care apasă pe trăgaci să ucidă animale din pură plăcere. Pentru că nu este nimeni Dumnezeu să decidă cine să moară şi cine să trăiască, fie el un urs mare pentru trofeu sau unul mai pricăjit. (…) Mai mult, în cazurile excepţionale, când un urs a fost ucis pentru că nu a mai existat altă soluţie, trebuie interzisă vânzarea cărnii, blănii şi capului pentru trofeu. Acestea trebuie distruse prin incinerare pentru a descuraja industria trofeelor exact aşa cum se practică global cu fildeşul pentru a proteja elefanţii, se mai arată în textul iniţiat de Agent Green.
Conform sursei citate, în cazul adoptării legii „Comisia Europeană va duce România direct la Curtea Europeană de Justiţie”, având în vedere că ursul este strict protejat.
„Mai mult, parlamentarii vânători care votează această lege sunt în conflict de interese, căci fac parte din asociaţii de vânătoare care primesc bani sau obiecte din animalele ucise şi vândute. (…) Ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia UE şi de Convenţia de la Berna”.
„Derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, iar metoda letală este ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat, iar ursul problemă pune în pericol vieţi omeneşti. Nu se poate da derogare când cineva trăieşte la marginea habitatului ursului şi nu şi-a protejat gospodăria cu gard adecvat, câini speciali şi dispozitive luminoase şi sonore”, explică inițiatorii petiției.
Comisia Europeană a aprobat statelor membre buget pentru „a compensa imediat şi just” orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura, mai aminteşte Agent Green.
„Ursul întâmpină multiple ameninţări care îi periclitează supravieţuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice, persecuţia omului şi chiar deranjarea liniştii (sporturi motorizate). Ministerul Mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om – urs şi nu efectele. Extracţia masculilor mari destructurează populaţia şi poate conduce la cosangvinizare. Nu se ştie câţi urşi există cu adevărat şi orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Altfel, conflictele vor spori şi specia va fi în pericol de dispariţie, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei”, mai arată petiția.
***
La rândul său, Coaliția Natura 2000 a transmis un comunicat în replică la recentele atacuri din mass media contra organizatiilor nonprofit de protectie a mediului după tragedia din Munții Bucegi.
Acest comunicat pune în lumină importanța și rolul ONG-urilor, subliniind contribuția lor la pluralismul vocal și democrație, în contextul unui eveniment tragic și al acuzațiilor nedrepte care li s-au adus, susține Coaliția.
„Organizațiile non-guvernamentale joacă un rol fundamental în promovarea pluralității vocilor și în consolidarea democrației în România. Aceste entități independente, care acționează în diverse domenii, precum drepturile omului, mediu, educație și sănătate contribuie la crearea unui spațiu public diversificat și la implicarea activă a cetățenilor în viața comunității.
Tragica moarte a tinerei atacate de urs pe traseul montan din Bucegi a stârnit, în mod firesc, stupoare, frică și furie. Și, tot în mod firesc, au fost căutați vinovați pentru ce s-a întâmplat. Însă, spre deosebire de alte evenimente din trecut, vinovații nu sunt atât de ușor de identificat, fiind vorba, acum, de atacul unui animal sălbatic, pe un traseu montan. Pe cine tragi la răspundere, când nu poți învinovăți o persoană pentru atacul unui urs în pădure, pentru mușcătura unei vipere, pentru o avalanșă sau pentru un trăsnet? De altfel, chiar dacă s-ar reduce la jumătate populația de urs, probabilitatea de a interacționa cu un urs în calitate de turist sau fermier rămâne ridicată.
Totuși, oamenii au nevoie de un țap ispășitor și din nou, ca, de altfel, în nenumărate alte situații de criză, ONG-urile au primit acest rol. Nu vreuna dintre instituțiile care ar fi avut abilități sau atribuții legale în managementul speciei, în instruirea populației și, mai ales, a turiștilor, cu privire la comportamentul recomandat pe munte, sau la gradul de risc al activității. Nu vreo entitate care, în baza cotelor de prevenție, putea să ceară extragerea ursului problemă, de care, aparent, se știa. Cadrul legal a existat, doar că motivația de a menține sănătatea și integritatea oamenilor nu a fost suficientă din partea celor care gestionează în mod activ populația de urși. Nu. Organizațiile nonprofit de protecția mediului au fost considerate, și de data aceasta, responsabile de atacul ursului. De ce? Pentru că nu sunt de acord cu vânătoarea la trofeu a exemplarelor din creierii munților, pentru că au cerut stabilirea unor criterii clare în selectarea exemplarelor de urs vânate în vederea realizării cotei de prevenție stabilite de Ministerul Mediului, pentru că au cerut o procedură de intervenție de urgență transparentă și eficientă.
Se uită că rolul ONG-urilor este esențial în dezvoltarea societății. ONG-urile preiau adesea, în mod voluntar, parte din obligațiile instituțiilor publice, acționând ca un gardian al interesului comun. Personalul lor este alcătuit din specialiști dedicați și pasionați, de multe ori acoperind lipsa de capacitate a instituțiilor publice, pe salarii mai mici decât ale angajaților din sectorul public.
Prin activitatea lor, ONG-urile susțin pluralismul vocal, oferind o platformă pentru exprimarea diverselor opinii și preocupări ale cetățenilor. Ele monitorizează activitatea guvernamentală și cer transparență și responsabilitate din partea autorităților, contribuind astfel la întărirea principiilor democratice. În plus, aceste organizații facilitează dialogul între diferitele segmente ale societății și promovează participarea activă a cetățenilor în procesul decizional, esențial pentru o democrație funcțională.
În mod particular, ONG-urile de mediu joacă un rol crucial în protecția mediului, prin monitorizarea aplicării convențiilor internaționale și a regulamentelor/directivelor europene (inclusiv a Directivei Habitate, prin care s-a instituit protecția speciei Ursus arctos), prin permanenta preocupare pentru protejarea naturii și prin constante eforturi de educare a publicului cu privire la importanța conservării naturii. Dar, trebuie să subliniem că, în ultimii ani, legislația de protecția mediului, cea silvică și cea legată de vânătoare au suferit modificări subtile, ce au limitat capacitatea ONG-urilor de a activa și concret în teren, reducând, în multe contexte, poziția noastră la cea de spectator. Aceste modificări au fost făcute tocmai pentru a limita capacitatea noastra de a interveni constructiv, în sensul reducerii abuzurilor și a corupției. ONG-urile atrag atenția asupra problemelor de mediu, militează pentru politici sustenabile și colaborează cu autoritățile pentru implementarea soluțiilor eficiente. Deși sunt adesea criticate și acuzate pe nedrept, aceste organizații își continuă misiunea cu perseverență, conștiente de impactul pe termen lung al eforturilor lor. Credem că, într-o democrație, a avea o opinie împotriva unor grupuri de interese, care nu promovează interesul public nu poate fi considerată vină.
Considerăm că, în loc să fie considerate vinovate pentru evenimente tragice, al căror caracter este, mai degrabă fortuit sau, în orice caz, a căror incidență nu depinde de ele, ONG-urile ar trebui, mai degrabă, să fie recunoscute pentru munca lor esențială în societate. Prin protejarea mediului, susținerea drepturilor omului și promovarea unei societăți deschise și democratice, ONG-urile contribuie semnificativ la binele comun. Este vital ca aceste organizații să fie sprijinite iar rolul lor în construirea unui viitor mai bun pentru toți să fie bine înțeles”, se arată în finalul comunicatului Coaliției Natura 2000.
Surse: Radio România, comunicat de presă Coaliția Natura 2000/ Foto: Lajos Berde/ Redactor: Adina Sîrbu
