Proiectul legii pescuitului şi protecţiei resursei acvatice vii, adoptat în Parlament

Publicat de Adina Sîrbu, 7 mai 2024, 19:23

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, proiectul legii pescuitului şi protecţiei resursei acvatice vii.

Proiectul stabileşte cadrul legal privind activitatea de pescuit, din perspectiva protecţiei, conservării, repopulării, administrării şi exploatării resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale, precum şi comercializarea produselor obţinute din pescuit când această activitate se realizează pe teritoriul României şi în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.

Potrivit actului normativ, sunt considerate habitate acvatice naturale:

• Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;
• Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;
• pârâiele, râurile şi lacurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile, precum şi braţele moarte ale râurilor;
• bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;
• lacurile de acumulare, inclusiv zonele lor inundabile la viituri;
• reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora;
• apele maritime interioare, marea teritorială, zona economică exclusivă a României.

Politica privind pescuitul în habitatele acvatice naturale se realizează de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Prin ordin comun al miniștrilor Agriculturii şi Mediului, la propunerea ANPA, se stabilesc perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii. Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane, mai prevede actul normativ.

De asemenea, proiectul prevede că pentru lacurile de acumulare destinate producţiei de energie electrică, în perioadele de prohibiţie, este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecţiei zonelor de depunere a icrelor, cu excepţia considerentelor de prevenire a calamităţilor naturale.

”Este interzis pescuitul în scop comercial sau recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj. Este interzis pescuitul comercial în reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative de irigaţii şi hidroenergetice, precum şi ramificaţiile acestora a căror lăţime a luciului de apă este mai mică de 300 m. Este interzis pescuitul în scop comercial, cu setca, pe cursul Dunării la mai puţin de 50 m de mal, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră”, mai stabileşte actul normativ.

Proiectul mai stipulează că, în scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii, se înfiinţează Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc, structură consultativă de avizare pe lângă organul de specialitate al MADR, cu autoritate ştiinţifică în domeniul piscicol, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în domeniul resursei acvatice vii şi al mediului de viaţă al acesteia. Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescăresc se stabilesc prin ordin al ministrului Agriculturii şi dezvoltării rurale.

Totodată, se înfiinţează Fondul pentru Dezvoltarea Sectorului Pescăresc, gestionat de către MADR, care se constituie din contravaloarea taxelor de eliberare a avizelor, licenţelor, autorizaţiilor, permiselor şi redevenţelor în scopul finanţării programelor de dezvoltare a sectorului pescăresc, inclusiv programe de populare sau repopulare.

Modul de utilizare a Fondului pentru Dezvoltarea Sectorului Pescăresc se stabileşte anual de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

Proiectul mai stabileşte măsurile de administrare a resursei acvatice vii şi de monitorizare a activităţilor de pescuit comercial.

Prin ordin al ministrului Agriculturii se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocată. Reglementarea efortului de pescuit se face prin: limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie; limitarea timpului alocat activităţii pescuitului; stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit.

Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pot stabili, prin ordin comun, şi alte măsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.

Cuantumul taxelor de avizare, licenţiere, autorizare, permise şi redevenţe se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Actul normativ mai prevede că Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritatea naţională competentă responsabilă cu aplicarea sistemului de puncte acordate în cazul încălcărilor grave, precum şi cu înregistrarea lor în Registrul Naţional privind Încălcările.

Proiectul mai reglementează pescuitul recreativ în habitatele acvatice naturale, pescuitul în scop ştiinţific, politica sectorului de pescuit, precum şi măsurile privind organizarea pieţei produselor obţinute din pescuit.

De asemenea, actul normativ stabileşte şi regimul sancţiunilor.

Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: Unsplash