AUDIO | Vinurile românești, record de medalii la concursurile internaționale

Publicat de Adina Sîrbu, 28 februarie 2024, 14:00

Săptămâna trecută s-a desfășurat, în Germania, concursul de vinuri, “Mundus Vini”. Vinurile românești au obținut un număr important de medalii de aur și argint, fiind pentru prima dată când soiurile autohtone au primit un număr foarte mare de voturi din partea specialiștilor din domeniu. Nicu Ispas a discutat subiectul cu președintele juriului de anul acesta al “Mundus Vini”, Marinela Ardelean, expert internațional în vin.

Succesul vinurilor românești vine pe fondul dezvoltării industriei viticole de la noi. Numai anul trecut, numărul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%, conform datelor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole, iar producția de vin a fost mai mare cu 15% în comparație cu anul 2022.

Ce vinuri românești au fost votate la concursul „Mundus Vini”?

M-am bucurat de atenția acordată soiului Fetească Neagră în primul rând. Atât în comisia pe care am condus-o, cât și în cadrul altor comisii, chiar am fost invitată să explic acest soi, soiul nostru portdrapel, și altor jurați în cadrul altor comisii de jurizare.

Ce are deosebit acest soi, Fetească Neagră, de a putut să atragă atenția specialiștilor?

Este un soi care place indiferent de originea sau competența juratului sau pur și simplu a iubitorului de vin. Este fructat, este ușor de apreciat, este versatil din punct de vedere al asocierilor culinare sau al momentului de consum.

Succesul vinurilor românești din ultima perioadă se datorează faptului că ele sunt mai bine promovate acum sau pentru că a fost îmbunătățită tehnologia de producție a acestora?

În primul rând, vinul începe, încet dar sigur, să redevină partea vieții de zi cu zi, redevine un subiect de conversație, dar, totodată, necesară compania mâncărilor, așa cum spuneam și mai devreme, referitor la Fetească Neagră. Așadar, o creștere a pieței, chiar și mică, era de așteptat. Vinul este mai bine comunicat, participarea la concursuri internaționale aduce medalii care le conferă încredere consumatorilor. Și da, nu în ultimul rând, tehnologia de astăzi minimizează riscul de a produce vinuri cu defect. Deci, e un cumul de factori care, sperăm, vor conduce spre succes, pentru că aș spune că, în fapt, abia facem pași. Potențialul viticol al României este încă departe de a fi atins.

Ce soiuri autohtone de viță-de-vie au avut cea mai semnificativă creștere a suprafeței de cultivare în 2023?În România?

A crescut și Fetească Neagră, dar cel mai mult a crescut Busuioaca de Bohotin, cu mai mult de 100 de hectare noi, urmată de Fetească Regală, cu o aproape 80 de hectare. Însă majoritatea sorilor autohtone au înregistrat mici creșteri ale suprafețelor cultivate.

Crâmpoșia sau Zghihara sunt doar două soiuri de viță-de-vie vechi, românești, care au fost în ultima perioadă replantate în România. Care este nivelul de interes al consumatorilor pentru aceste vinuri existente de sute de ani pe meleagurile noastre?

Așa este, după multe decenii în care cultura vinului a fost la cote de avarie, aș îndrăzni să zic, era normal ca începutul revenirii să fie marcat de o încredere moștenită în soiurile consacrate. Cine dorea un vin alb alegea un Muscat, un Chardonnay sau un Sauvignon Blanc, iar cine dorea unul roșu avea la dispoziție fie Pinot, Merlot sau Cabernet. Din fericire, de aproximativ două decenii, au apărut și s-au înmulțit vocile publice care și-au exprimat susținerea, dublată de admirație, față de soiurile autohtone, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dacă la început erau considerate, culmea, vinuri exotice, în timp publicul a început să le redescopere și să le aprecieze. Încă nu atât de mulți cât ne-am dori, dar măcar astăzi putem spune că soiurile autohtone se numără printre primele sau printre cel mai des luate în considerare de consumatori atunci când se află în fața raftului.

În 2023, numărul cramelor autorizate din România a crescut. Este loc pe piață și pentru vinuri noi?

Absolut, avem aproape 500 de crame în România, ceea ce înseamnă aproape de 10 ori ai mult decât acum 30 de ani, iar Italia are peste 200.000 de crame. Deci nu doar că mai este loc, dacă luăm în calcul faptul că noi încă nu avem un export semnificativ de vin. Ba mai mult, este încă mult loc pe piață, atât în România, cât mai ales la nivel internațional, pentru vinurile românești.

În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere și a vânzărilor de vinuri spumante produse la noi

Așa este! Din fericire, numărul producătorilor care aleg să investească în vinuri spumante în România este din ce în ce mai mare. Și nu doar în vinurile obținute prin metoda tradițională sau metoda clasică, adică a doua fermentare în sticlă, ci și producători care au urmat succesul spumantului produs în Italiat, spumantului Prosecco, care aleg vinuri spumante proaspete, ușor de asociat, atât ca moment de consum, cât și ca și gastronomie. Așadar, urmăm trendul internațional, spumant consumat și în afara sărbătorilor, spumante din ce în ce mai mult produse din soiuri autohtone, precum Fetească Regală, Fetească Neagră, chiar și Busuioacă de Bohotin sau Frâncușă, iată. Așadar și din punct de vedere al producției de spumante suntem pe drumul cel bun. Avem aproximativ 30 de producători în România care produc spumante.

Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Marinela Ardelean