AUDIO | Patronatele din turism vor un cadru legal care să le permită dezvoltarea și mai mult sprijin din partea statului

Publicat de Adina Sîrbu, 18 februarie 2024, 10:45

Federația Patronatelor din Turismul Românesc a înaintat Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului mai multe propuneri care ar trebui să creeze un cadru favorabil dezvoltării în domeniu. Mai puțină birocrație, un suport real dat performanței afacerilor din turism, chestiuni legate de atribuirea plajelor, de salarizarea personalului sezonier, impozitarea activității, situația OMD-urilor, dar și alte puncte de interes se regăsesc în sumarul de dialog pe marginea propunerilor. Laurențiu Despina a dialogat pe această temă cu Dragoș Răducanu, președintele FPTR.

După 34 de ani de democrație, pare că turismul românesc încă este în căutarea unor soluții miraculoase. Cum percepeți această imagine?

Da, turismul încă bâjbâie, pentru că am văzut un fir de lumină acum vreo câțiva ani, când am beneficiat de susținere prin introducerea voucherelor de vacanță, introducerea impozitului specific, măsuri care au dus la dezvoltarea în acea perioadă a turismului, care ulterior și mai ales în acest an au dispărut cu desăvârșire. Mai puțin voucherele de vacanță, care încă nu știm dacă vor rămâne sau nu vor rămâne. Problemele cele mai mari sunt, într-adevăr, la turismul sezonier, cele mai multe unități fiind pe litoral, și am solicitat să scăpăm de birocrația care s-a dezvoltat ca o caracatiță în tot sistemul din România. Familii, exact pe sistem mafiot, care mențin o legislație depășită, care a fost făcută în anii 90, pe o mentalitate încă neruptă de comunism, astfel încât controlorul avea la dispoziție, și are în continuare la dispoziție, o legislație care este făcută ca antreprenorul să poată fi controlat, nu să-i susțină activitatea. Până în 2024, am avut peste 60 de conducători ai activității de turism și fiecare, când a venit, a șters cu buretele tot ce a făcut predecesorul său și a luat-o de la zero. Avem blestemul Meșterului Manole – ce construim ziua se dărâmă noaptea. Ce construim în 2-3 ani, și turismul a reușit să se dezvolte având acest sprijin, se va dărâma anul acesta. Această instabilitate legislativă este o orbecăială!

Litoralul înseamnă în primul rând plaje. Ați propus alocarea cu prioritate a sectoarelor de plaje către operatorii economici care dețin și structuri de cazare, și doar a acelor sectoare care îndeplinesc toate condițiile. Dar cum credeți că dintr-o dată se va reseta zona de plajă de pe litoral?

Din punctul nostru de vedere, nu este normal ca un bun al întregului popor, pentru că plajele nu sunt ale Apelor Române sau ale Ministerului Mediului sau ale Primăriei din zona respectivă, ci sunt ale românilor, care vin la mare nu să stea în hoteluri, nu să se ducă în cluburi, cei mai mulți vin să stea la soare pe plajă. Nu mi se pare normal ca, din această dorință a românilor, să faci o afacere cu multe zerouri. Plajele trebuie să fie alocate în primul rând celor ce dețin structuri de cazare, astfel încât românii care mai îndrăznesc să vină pe litoralul românesc să nu mai plătească sume uneori mai mari pentru șezlonguri decât pentru cazare.

Vorbim despre OMD-uri, acele organizații de management al destinațiilor. Se merge chiar până la retragerea statutului de stațiune turistică acolo unde până la sfârșitul acestui an nu există un OMD?

Deja am depășit termenul indicat în PNRR de constituire a OMD-urilor regionale – trebuiau să fie gata în noiembrie. Ce fac aceste OMD-uri? Se ocupă în primul rând de management, de dezvoltarea zonei în care sunt înființate. Dacă s-a instituit o taxă locală de stațiune, banii trebuie să ajungă la acest OMD ca să dezvolte, din punct de vedere turistic, zona. Ei sunt colectați de primărie și virați către OMD, dar dacă OMD-ul nu există, atunci de ce să încasăm banii? Banii sunt pentru dezvoltarea turistică, pentru a atrage cât mai mulți turiști, nu pentru a face festivaluri și a pune panseluțe pentru votanții din zona respectivă.

De asemenea, apare în discuție și impozitarea activității. Despre ce este vorba?

Până să se introducă Ordonanța Trenuleț, exista posibilitatea operatorilor din turism de a opta între a plăti un impozit pe cifra de afaceri de 1% sau a plăti un impozit pe profit de 16%. De ce unitățile mici sunt avantajate de plata unui impozit pe venit? Pentru că impozitul pe profit vine la pachet cu controale, controale care sunt făcute în baza unei legislații care poate fi interpretată și se ajunge uneori la exagerări, cum ni s-a întâmplat, în care avem noi o glumă prin care spunem că „se cântărește și pătrunjelul pe care-l punem în ciorbă”. Cel mai bine pentru unitățile mici era să plătească o sumă calculabilă, care să le permită să facă un buget și să nu mai aibă probleme cu controlul, pentru că activitatea managerului de turism trebuie să se concentreze asupra serviciilor, asupra dezvoltării afacerii, nu asupra pregătirii actelor pentru control. Este foarte bună măsura cu 16% impozit pe profit pentru marile unități și atunci a venit această propunere de a se introduce impozitul specific activității de turism.

Am vorbit despre partea financiară. Tot la acest capitol ar fi și unele derogări în privința salariului brut al angajaților sezonieri. Mai precis despre ce este vorba?

Un ajutor pe care noi, antreprenorii din turism, vrem să îl dăm statului, astfel încât să-l degrevăm de niște cheltuieli în extrasezon.  Angajații sezonieri, după ce termină activitatea, intră în șomaj, șomaj pe care îl plătește statul. Am propus ca acest șomaj să îl plătim noi, astfel încât ei să rămână angajați ai societăților care și-au întrerupt activitatea pe timpul iernii, dar acești bani, pe care îi plătim în loc de ajutorul de șomaj dat de stat, să-i plătim sub o formă de salarizare, să nu mai plătim taxe și impozite care sunt aproape de 42-45%, pentru că oricum în această perioadă angajații nu produc pentru societăți, dar degrevăm statul de a le plăti șomajul. Le plătim noi șomajul, rămânând angajații noștri.

Redactor: Laurențiu Despina/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: OMD Constanța – Mamaia