Zootehnia dobrogeană, în pragul colapsului. Fermierii își vând animalele, obligați fiind „să producă scump și să vândă ieftin”

Publicat de Adina Sîrbu, 27 ianuarie 2024, 10:20

Nemulţumirile fermierilor din Uniunea Europeană sunt urmare a Politicii Agricole Comune, care impune cerinţe de mediu excesive și limitează potenţialul de producţie, susţin reprezentanţi ai Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti.

În România, s-au adăugat efectele secetei din ultimii 3 ani şi ale războiului din Ucraina, astfel că, în Dobrogea, de pildă, creşterea costurilor de producţie a dus în impas multe afaceri din zootehnie.

Laptele este cumpărat de procesatori de la poarta fermei cu puțin peste 1 leu, în vreme ce costurile de producție au crescut, fermierii mici şi mijlocii ajungând în situaţia de a-şi vinde animalele pentru că nu au acces la lichidităţi, iar lupta aceasta pentru supravieţuire a scos oamenii în stradă – spune Gheorghe Florea, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Taurine:

Acum doi ani, preţul laptelui ajunsese undeva la 2,20 lei, chiar 2,50 lei, era satisfăcător. Acum a ajuns preţul laptelui la 1,20, 1,30 lei. De-aia am ajuns în situaţia asta, în care să-şi vândă vacile. În Dobrogea, de exemplu, acum 7 – 8 ani erau 5.000 de capete de vaci, iar acum mai sunt 2.000.

Iar măsura plafonării prețului la lapte este benefică pentru consumatorul final, dar îi afectează pe crescătorii de animale – spune Constantin Roșioru, fermier din comuna constănțeană Horia:

Toată plafonarea asta cade asupra crescătorului de animale: sunt obligat să produc scump și să vând ieftin. A crescut prețul la combustibil, la curent, la furaje. Cred că asta-și doresc, să termine cu zootehnia. De fapt, în județ, nu mai sunt animale. Încet-încet și eu cred că o să închid. Mi s-a promis săptămâna trecută de la Direcția Agricolă că e un sprijin pentru lapte, am făcut toată documentația, s-a zis că s-a anulat.

Specialiştii în domeniul agriculturii şi reprezentanţi ai mediului agricol din România au discutat ieri pe tema motivelor pentru care protestează fermierii şi despre soluţii.

Cristina Cionga, director adjunct al Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România, a spus că bugetul european pentru Politica Agricolă Comună este tot mai redus şi nu poate compensa fermierii:

Plăţile directe vin condiţionate de îndeplinirea unor cerinţe tot mai ambiţioase legate de mediu şi climatică, iar aceasta înseamnă pur şi simplu că fermierii au mai puţine posibilităţi de a-şi atinge potenţialul de producţie pentru că au tot felul de restricţii legate de înverzire şi de îndeplinirea unor standarde de bune practici.

Se adaugă erodarea veniturilor fermierilor din ultimii ani din cauza pandemiei, a războiului din Ucraina și a secetei, astfel că nu avem cum să ne aşteptăm la reduceri de preţuri la raft.

Iar plafonarea adaosurilor comerciale la unele produse de bază nu va putea ţine pe loc celelalte preţuri, este de părere Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România:

De ce nu scade preţul la pâine? De ce nu scade preţul la făină? Din august suntem plafonaţi  la anumite produse de bază, măsură pe care Guvernul a prelungit-o până la 31 ianuarie şi luni vor avea loc discuţii, pentru că dumnealor vor să o prelungească şi mai mult. Ne aşteptăm să fie prelungită plafonarea, cu toate eforturile noastre de a o abandona, dar încercăm să tragem un semnal de alarmă, lucru care s-a şi văzut: unele preţuri de la produsele neplafonate vor creşte nejustificat.

Un alt aspect îl reprezintă măsurile de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli sau din industria alimentară afectați de secetă și de războiul din Ucraina, pentru că este, deodamdată, neclar dacă instituţiile de credit vor fi obligate să accepte solicitările de suspendare a plății creditelor fermierilor, iar creditele acordate pentru capitalul de lucru nu vor fi acordate cu garanţii de stat, ceea ce diminuează foarte mult numărul potenţialilor beneficiari.

Surse: RRA, interviu Laurențiu Despina/ Foto: pixabay.com/ Redactor: Adina Sîrbu