Ascultă Radio România Constanța Live

Ziua Internațională a Cuvântului Mulțumesc | Psihoterapeut Cornel Marcu: „Trebuie să readucem în viața noastră cuvintele pozitive și să ne exprimăm recunoștința”

Ziua Internațională a Cuvântului Mulțumesc | Psihoterapeut Cornel Marcu: „Trebuie să readucem în viața noastră cuvintele pozitive și să ne exprimăm recunoștința”

Publicat de Adina Sîrbu, 11 ianuarie 2024, 10:57

„Ziua Internaţională a Cuvântului Mulţumesc” este sărbătorită, la 11 ianuarie, din anul 1984. 

„Mulţumesc” reflectă recunoştinţă, preţuire, respect, comuniune. În limba engleză, „Thank you” derivă de la „think”, cu sensul „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut”. La fel „Danke” din germană. În franceză, „Merçi” provine de la „mercy”, care înseamnă compasiune, sau graţie divină, la fel ca italienescul „Grazie” sau „Gracias”, din spaniolă, şi semnifică acceptarea compasiunii şi a graţiei divine, primite prin intermediul altei fiinţe. „Obrigado”, din portugheză, duce cu gândul la reciprocitate, ca onoare, la a te simţi „obligat” de gestul celuilalt. „Mulţumesc” e ca o înclinare a omului în faţa altuia şi în faţa lui Dumnezeu.

Ce simbolizează cuvântul? Cât de des ar trebui să mulțumim? De ce uităm adesea să îl folosim? Aflăm de la psihoterapeutul Cornel Marcu, invitat la Interviul dimineții de la Radio Constanța.

Mulțumesc pentru faptul că m-ați invitat în această dimineață! Într-adevăr, sunt cuvinte pe care orice limbaj din lumea întreagă le conține, o serie de cuvinte care au un impact major asupra felului în care noi reacționăm. Pentru că una dintre observațiile pe care trebuie să le așezăm la masa discuției este faptul că limbajul și experiența noastră influențează modul în care noi ne manifestăm. Lucrurile pe care le facem în fiecare zi, cuvintele pe care le folosim noi sau cuvintele pe care le auzim de la ceilalți au un impact major asupra noastră și a felului în care noi reacționăm pe mai departe. Între aceste cuvinte, iartă-mă, te iubesc, scuză-mă, te rog, într-adevăr cuvântul „mulțumesc” este deosebit și are o conotație mult mai interesantă asupra noastră, prin faptul că el ne aduce sau ne oferă un fel de aprobare. Înseamnă: ai făcut ceva bun, un lucru bun pentru mine, la care nu mă așteptam, care mă surprinde. De aceea este un cuvânt interesant și important de folosit în orice moment al vieții noastre.

De ce uităm uneori să îl folosim?

Ca orice lucru bun pentru noi, îl dăm de multe ori deoparte. Nu cred că îl uităm, îl dăm deoparte deoarece intrăm într-un alt tăvălug: cel al obișnuinței. De fapt, nu mai reacționăm la ceea ce este bun și frumos în jurul nostru, acționăm la obișnuință. La obișnuința de a umbla besmetic prin trafic, la cea de a ne duce la un program 9.00 -17.00 la muncă și reacționăm la tot ceea ce se întâmplă cu acel program, colegi, clienți, furnizori, șefi. Noi nu uităm cuvintele pozitive, doar că uităm noi să le folosim. Evităm să facem de fapt lucruri simple. Ne place să picăm în această obișnuință a zilei și ne place de fapt să complicăm lucrurile. Dăm deoparte lucrurile simple ca a-i spune cuiva pe prenume, a-i folosi numele, a privi persoana în ochi.

Și totuși, cât de des ar trebui să le folosim?

Cred că, în momentul în care te gândești că nu ai mai folosit demult unul dintre ele, e momentul să începi să le utilizezi. Nu știu cât de des. Poate, dacă ai reuși într-o singură zi să le folosești pe fiecare o singură dată, poate fi prea mult sau prea puțin. Depinde foarte mult de ce experiențe ai în viață în ziua respectivă. Cred că provocarea ar fi nu cât de des le folosim, ci să începem să le aducem din nou în viața noastră. Avem pentru ce să mulțumim partenerului de viață, copiilor, părinților, colegilor. Avem pentru ce să fim recunoscători. Până la urmă, nu trebuie să fii recunoscător doar persoanelor sau nu trebuie să le mulțumim doar lor. Oricât de ciudat ar părea ceea ce o să spun acum, putem să mulțumim și mașinii, să fim recunoscători pentru că avem o mașină sau un telefon, sau un calculator, sau o pătură. Cred că ar trebui să extindem această categorie de cuvinte și asupra lucrurilor, a spațiilor din jurul nostru. Pentru că nu doar oamenii ne fac să ne simțim bine și nu doar cuvintele ne fac să ne simțim bine sau rău, ci cred că și obiectele sau spațiile și tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Dacă spunem mai des „mulțumesc”, suntem și noi mai mulțumiți?

Prin această folosire a cuvintelor pozitive aducem și facem un lucru bun pentru celălalt. Cred că uităm foarte des și foarte repede de ele din cauza obișnuințelor noastre zilnice. De fapt, când facem un lucru bun pentru ceilalți, abia atunci facem un lucru bun și pentru noi.

De ce au aceste cuvinte un impact mare asupra persoanei?

Cred că o să intru puțin într-o explicație a personalității umane. Iar aici, undeva, există o diferențiere între zona conștientă, lucrurile de care suntem în permanență conștienți. Noi doi suntem acum într-un spațiu cu mobilier specific acestui context în jurul nostru, ca atare suntem conștienți de toate lucrurile acestea. Suntem conștienți că tu ești femeie, eu sunt bărbat, că avem o vârstă, că suntem într-o anumită perioadă a anului, e o anumită oră și așa mai departe. Dar sunt și aspecte care ne scapă conștientului, ne scapă aceste atenții. Iar acea zonă se numește inconștient. O zonă care este încărcată cu tot vocabularul nostru, dar și cu toate experiențele noastre de viață. Și mai mult decât atât, tot acolo este sălașul valorilor și principiilor noastre foarte foarte personale. Ei bine, toate aceste cuvinte, în momentul în care le spunem, rezonează cu lucrurile foarte profunde din personalitatea noastră. Când spui „mulțumesc”, înseamnă că acea persoană a făcut cumva ceva peste așteptările tale. Când îi spui „iartă-mă” unei persoane înseamnă că recunoști că ai făcut față de persoana aceea ceva care a depășit o anumită limită. Și tot așa, lucrurile merg mai departe. Sunt cuvinte care au impact în profunzimile noastre. Și aș vrea să mai punctez faptul că, de fapt, una dintre cele mai mari terori pe care o persoană poate să o ducă este cea a cuvântului. Și nu neapărat frica, temerea de armă, de incendiu, de calamități naturale, ci teroarea, terorismul cel mai puternic și mai complicat este cel al cuvântului. Trebuie să luăm acest lucru în considerare foarte repede și e important să schimbăm cuvintele pe care le folosim. Uitați-vă la impactul pe care îl au cuvintele asupra copiilor noștri. Să știți că la cabinet vin foarte mulți copii, vin părinți care vor să se lămurească de ceea ce se întâmplă cu copiii lor. Cuvintele, tonalitatea reprezintă o teroare mult mai mare decât multe alte lucruri fizice efectiv!

Interviu realizat de Larisa Calistru/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com

România a semnat contractul pentru rachetele Mistral prin programul SAFE
Actualitate vineri, 6 februarie 2026, 09:53

România a semnat contractul pentru rachetele Mistral prin programul SAFE

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat joi, într-o conferință de presă, că România a semnat deja contractul de achiziție pentru...

România a semnat contractul pentru rachetele Mistral prin programul SAFE
CONSTANȚA/TULCEA: Cod galben de ceață!
Actualitate vineri, 6 februarie 2026, 08:53

CONSTANȚA/TULCEA: Cod galben de ceață!

Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare de tip nowcasting de cod galben de ceață în județele Constanța și Tulcea...

CONSTANȚA/TULCEA: Cod galben de ceață!
TULCEA: Buhaiul de baltă, salvat de pompieri, eliberat în mediul natural
Actualitate vineri, 6 februarie 2026, 08:07

TULCEA: Buhaiul de baltă, salvat de pompieri, eliberat în mediul natural

La Tulcea, s-a scris o poveste frumoasă despre solidaritate și grijă față de natură. Totul a început cu un apel la 112: un cetățean a...

TULCEA: Buhaiul de baltă, salvat de pompieri, eliberat în mediul natural
CONSTANȚA: O asociere de firme, câștigătoare a contractului pentru modernizarea infrastructurii feroviare din port
Actualitate joi, 5 februarie 2026, 21:03

CONSTANȚA: O asociere de firme, câștigătoare a contractului pentru modernizarea infrastructurii feroviare din port

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA informează că, la data de 4 februarie 2026, oferta depusă de Asocierea Bawi Construction SRL...

CONSTANȚA: O asociere de firme, câștigătoare a contractului pentru modernizarea infrastructurii feroviare din port
Actualitate joi, 5 februarie 2026, 18:09

CONSTANȚA: Amenzi de 30.000 de lei, aplicate unităților de service auto către ITM

Amenzi de 30.000 de lei, aplicate unităților de service auto din Constanța, de Inspectoratul Teritoriul de Muncă. Au fost controlați 72 de...

CONSTANȚA: Amenzi de 30.000 de lei, aplicate unităților de service auto către ITM
Actualitate joi, 5 februarie 2026, 16:18

NĂVODARI: 58 de sectoare de plajă scoase la licitație

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) anunță organizarea unei licitații publice pentru închirierea a 58 de subsectoare de plajă...

NĂVODARI: 58 de sectoare de plajă scoase la licitație
Actualitate joi, 5 februarie 2026, 15:50

DIALOGURI LA ZI | Ady Lupașcu, de la Asociația Parteneri în Progres Constanța, şi Cezar Irimia, președinte FABAC, invitați în emisiune

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România a sesizat Avocatul Poporului, după intrarea în vigoare a Ordonanței de Guvern prin care...

DIALOGURI LA ZI | Ady Lupașcu, de la Asociația Parteneri în Progres Constanța, şi Cezar Irimia, președinte FABAC, invitați în emisiune
Actualitate joi, 5 februarie 2026, 15:44

Lot de salată de icre, retras din magazine după ce a fost detectată bacteria Listeria

Un lot de salată de icre cu caras şi ceapă a fost retras din magazinele Kaufland după ce a fost detectată bacteria Listeria monocytogenes,...

Lot de salată de icre, retras din magazine după ce a fost detectată bacteria Listeria