„Suntem singura universitate care avem o astfel de specializare de licență – securitate cibernetică”. Interviu cu rectorul UMC, prof. univ. dr. ing. Violeta – Vali Ciucur

Publicat de Doina Sirbu, 10 iulie 2023, 17:01

Mai puțin de 300 de candidați s-au înscris până astăzi (10 iulie 2023), pentru cele peste 1000 de locuri scoase la concurs pentru Admiterea 2023, la una dintre cele 13 specializări ale Universității Maritime Constanța (UMC).

Înscrierile se fac pe platforma online cu posibilitate de consiliere telefonică sau la sediul universității, de pe strada Mircea cel Bătrân, până miercuri, 13 iulie 2023. Dacă în urmă cu 10 ani, Universitatea Maritimă din Constanța avea 261 de absolvenți, la Facultatea de Navigație și Transport Maritim și Fluvial, în acest an au absolvit doar 52. Motivul: salarii mai atractive și pe uscat.

Liliana Fustanela a dialogat cu rectorul UMC, prof. univ. dr. ing. Violeta – Vali Ciucur, despre Admiterea 2023 și despre efortul de atrage absolvenții de liceu, cu noi specializări, precum ingineria mediului sau cibernetică, la UMC.

Două zile ne despart de examenul de admitere la Universitatea Maritimă din Constanța. Sunt două facultăți, mai multe specializări. Câți candidați s-au înscris până acum? Este un procent bun?

La Universitatea Maritimă din Constanţa, la cele 13 programe de studii de licență care au fost scoase la concursul de admitere din această sesiune din iulie, s-au înscris până în 300, 200 și ceva de candidați. Știți că înscrierile se fac pe o platformă pe care noi o avem special construită, deci o așa numită înscriere în online. Verificăm dosarele aici, în universitate,  sunt și copii care vin și cer ajutorul pentru înscriere pe platformă. Universitatea are peste 1000 de locuri. Încă așteptăm candidați care să își dorească să fie studenții noștri. Așteptăm acei studenți care, pe de o parte vor să navige, să devină ofițeri, dar așteptăm oameni care își doresc să absolve şi să fie ingineri electronişti, ingineri în domeniul ingineria mediului şi, mai nou, în securitate cibernetică. Suntem singura Universitate care avem o astfel de specializare de licență. Este clar că, raportându-ne așa în anii anteriori, ritmul e cam același. Adică în primele zile până reușesc elevii de liceu să-și ridice diplomele sau adeverințele, nu din primele zile avem mulți candidați. Încă suntem optimiști că putem atrage candidați.

Aveți în față o situație statistică din ultimii 10 ani care arată că, de pildă, în 2013 erau 260 de absolvenți, iar în 2022 doar 52. Cum explicați aceste cifre?

Aceste cifre eu le-am scos pentru a le prezenta cumva în discursul meu de la absolvire. Deci, aceste cifre, cum să zic, nu sunt deloc îmbucurătoare. Într-adevăr, în perioada 2013, deci asta însemna studenți care au început studiile în 2009, atracția era foarte mare pentru UMC. Noi reușeam să completăm toate locurile cu taxă, fără taxă și chiar solicităm la Ministerul Educației suplimentarea locurilor. Dorința de a deveni, că vorbim despre specializările în urma cărora absolvenții puteau deveni ofițeri, dorința de a deveni ofițeri era atunci foarte mare. Salariile erau atractive pentru că pe uscat, cum spuneam, noi, salariile nu erau de acest nivel și nici la nivel apropiat sau jumătate din cât se oferea pentru a fi ofițer maritim. Numai că între timp am sesizat că apetitul pentru această profesie a scăzut. Nu știu de ce, nu-mi explic de ce a scăzut. Un motiv ar fi că salariile în alte domenii, cum ar fi ingineria electrică, eu știu, la centralele acesta eoliene, la centralele  nucleare, și acolo au crescut salariile. Și poate că faptul că stau acasă, alături de familie este un motiv să nu-și mai dorească să devină ofițeri și să navige și să practice acele tipuri de voiaje. În orice caz, văzând această curbă, mă rog, descendentă, noi ne-am hotărât să ne dezvoltăm pe orizontal și cu alte domenii conexe. De aici ingineria mediului, de aici o inginerie electronică, unde am completat cu inginerie cibernetică. La fel este nevoie de specialiști. Declarațiile sunt peste tot, că e nevoie de foarte mulți ingineri, de aceea noi am încercat să ne dezvoltăm puțin și în domenii conexe, dar nu renunțăm la ceea ce ne caracterizează și suntem același simbol al orașului și al țării, acela de a fi absolvent de UMC și să navigi după aceea să vezi răsăritul și apusul de pe navă și îţi vine să te bucuri că ești acolo. Multă lume ar dori și poate nu reușeşte să fie pe navă.

S-a pus la un moment dat problema fuzionării cu Universitatea Politehnică. Nu s-a dorit acest lucru la Constanța. Era probabil și acesta unul din motive, faptul că numărul absolvenților e din ce în ce mai scăzut.

Nu era unul din motive. În primul rând că noi acolo, din păcate pentru mine, nu am înțeles nici astăzi ce mesaj trebuia să primim. Era un mesaj pe care ar fi trebuit să-l primim referitor la proiectul care s-ar putea dezvolta. Nu ne obliga nimeni în ziua aceea să ne unim, să fuzionăm, deci doar ne obliga să fim atenți și să reflectăm asupra unui unui proiect. Evident că o universitate mică, revenind acum la lucrurile serioase, o universitate mică se descurcă mai greu decât o universitate mare. Asta este clar, cu atât mai mult cu cât ești o universitate de nișă, cum ne place nouă să ne denumim și de fapt așa și suntem de atâția ani. Niciodată cei din Ministerul Educației nu s-au gândit să repartizeze un număr de locuri bugetate mai mari în domeniul naval și de aici suferim oarecum un pic. Dar taxele noastre nu sunt nici atât de mari. Comparând cu simplele taxe ale unui after school de exemplu, care pe lună e aproape cât taxa noastră pe un an de zile.

Ce taxe are UMC-ul?

UMC practică taxe în jur de 4.000 RON pe an, ori peste 2000 plătește un părinte astăzi pentru a avea un copil la un after school bun sau la o grădiniță. Eforturile de a supraviețui sunt mari. De multe ori îţi dorești un partener, dar cel mai important este că universitatea s-a dezvoltat și se va dezvolta în continuare într-un domeniu academic. Adică legislația din România a impus ca ofițerul naval să fie pregătit mai întâi ca inginer, nu vocațional, cum se întâmplă și în altă parte în lume. Considerăm că pregătirea aceasta este ceea ce trebuie unui ofițer, astfel încât să se distingă atunci când, așa cum s-a întâmplat și până acum, în lumea ofiţerilor de Marină. Aici, academic, am hotărât că așa vom rămâne, chiar dacă suntem și am ales să fim de sine stătători. Vom rămâne o universitate academică. Deci pregătim ofițerii cu 4 ani de studii, mai întâi ingineri, după acea ofiţeri.

Revenind la sesiunea de admitere din anul acesta, la cele două facultăți, Navigație și Electromecanică, unde este interesul mai crescut?

Evident, Navigaţia și în momentul ăsta are cei mai mulți înscriși, cei mai mulți candidați. Deci e clar că cei care au în familie sau care au  vecini, prieteni care navigă, probabil că poveștile că la comandă și la punte e fain de tot, au reușit să prindă un pic de rădăcină acolo, știți, deci acolo sunt cei mai mulți care își doresc, după care vine  Electrotehnica. Aici, nu neapărat că ei vor naviga toți. Știți că acum în domeniul ăsta, de inginerie electrică, sunt la fel, vă spuneam, angajați în niște companii de energie unde au nevoie de absolvenți de Electrică. E clar că legătura între absolvire, universitate și piața muncii, deja devine o legătură strictă și solidă. Nu ne lăudăm pe județ, pe oraș cu o zonă industrială în care să ne ducem absolvenții la practică și după aceea să colaborăm foarte mult cu angajatorii pentru ca ei să fie angajați în domeniu. Aici avem o problemă.

Câte locuri sunt bugetate?

Avem 130 de locuri bugetate pe Inginerie navală, la care se mai adaugă locuri pentru români de pretutinde, locuri pentru rromi, locuri pentru absolvenți de licee rurale, deci ne apropiem de 180 de locuri bugetare, prea puțin dintr-o cifră de şcolarizare de 1200.

Dintre cazurile acestea speciale, rromi, copiii de la țară, reușesc să ajungă la dvs.? Sunt absolvenți?

Categoric da, pentru că acești copii, absolvenți de licee rurale sau sau absolvenții din etnia romă, ei știu că au aceste locuri și automat vin la concurs și după aceea absolvă normal, fără discuție. În situația în care nu se ocupă locurile, ele pot fi repartizate în toamnă. Locurile sunt solicitate cel mai mult de către absolvenții români, dar ei știu și vin la examen.

Redactor: Liliana Fustanela / Editor online: Doina Sîrbu / Foto: Liliana Fustanela