În urma dezastrului ecologic din Ucraina, poluarea ar putea ajunge, parțial, și în zona litoralului nostru. Interviu cu prof. univ. dr. Silviu Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Publicat de Doina Sirbu, 19 iunie 2023, 07:36

Datele preliminare arată că poluarea, în urma dezastrului ecologic din Ucraina, ar putea ajunge parțial și în zona litoralului nostru.

Potențialul val de poluare poate atinge țărmul românesc al Mării Negre, pe 25 iunie, la Constanța și chiar mai devreme la Sulina, este de părere unul dintre profesorii de la Facultatea de Fizică a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ce ar trebui să facem în acest context și ce măsuri se impun aflăm de la prof. univ. dr. Silviu Gurlui.

Domnule profesor, Silviu Gurlui, în contextul distrugerii barajului de pe Nipru, din Ucraina, de pe 6 iunie, cum credeți că acest incident va influența mediul înconjurător, securitatea regiunii, dar și a centralei nucleare de la Zaporojie?

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui: Da, acel incident, acea deversare și o rupere a barajului de pe 6 iunie, a produs un dezastru foarte mare, un dezastru ecologic, umanitar și bineînțeles poate să afecteze pe termen lung activitatea de la centrala de la Zaporojie prin diminuarea drastică a resurselor de apă din bazinul din fața celor șase reactoare, respectiv alte rezerve de apă ce sunt disponibile în momentul de față la acea centrală, rezerve pentru răcirea mai multor zone sau spații din cadrul acestei centrale. Rezervele se vor stinge pe parcurs. Diminuarea a fost undeva la 1,5 m pe zi a nivelului apei din rezervorul principal. De aceea trebuie găsite urgent rezerve sau resurse suplimentare. Înțeleg că Agenția Europeană pentru Energia Atomică va avea acolo o prezență importantă și sperăm să găsim soluții cât mai urgente, pentru că rezervele se diminuează și sunt necesare soluții de urgență.

Putem extinde subiectul spre țara noastră, mai ales spre zona Mării Negre. În ce măsură putem fi influențați de dezastrul ecologic din Ucraina?

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui: Da, așa este, din păcate, acest dezastru se va putea transla și spre Marea Neagră și cumva și spre România, spre zona Constanța-Sulina ș.a.m.d. Ne putem imagina ce este acolo. Orice dezastru de acest gen, implică o distrugere mare a mediului înconjurător, aceasta însemnând de asemenea și animale care mor și multe altele. Din acest dezastru există poluare, poluare foarte mare, de asemenea, care se propagă și pentru că sunt condiții de așa natură în care apa joacă un rol important și este mai puțin curată în acele zone sau e greu de gestionat, canalizarea și multe altele, sigur că există pericolul pentru a se răspândi holera. În aceste condiții, orice poluare din acea zonă, fie că vorbim de ulei, fie că vorbim de compuși chimici de altă natură, toate aceasta se pot, mai departe, propaga în Marea Neagră și, evident, ar putea să ajungă și spre zona noastră.

Știu că faceți măsurători. Ați putea estima cam când va fi afectat litoralul românesc, dacă va fi?

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui: Da, estimez că o afectare de acest gen ar putea să fie spre Constanța undeva spre sfârșitul săptămânii, 25 iunie. Undeva la vreo 20 de zile ar dura de la acel incident de pe 6 iunie, am estimat eu, iar Sulina ar trebui să fi fost, să spunem, afectată, potenţial, undeva la două săptămâni de la acest incident, adică undeva la sfârșitul săptămânii – 18 iunie. În aceste condiții, bineînțeles, că trebuie să facem investigații continue, știu că instituțiile din Constanța supraveghează foarte bine acest lucru. De asemenea, eu voi fi la Constanța în weekend-ul acela de pe 25 iunie pentru a face analize complementare și de a vedea ce compoziție chimică există acolo și în cazul în care, sper să nu fie așa, dar în cazul în care sunt, să spunem, condiții pentru o propagare, fie și minoră a holerei, să fie luate măsurile cele mai bune, să știm în primul rând ce este acolo și apoi populația să fie informată corect pentru a se lua toate măsurile de igienă și de securitate.

Ce ar trebui să facem în acest context? De exemplu, putem cu mic cu mare, să mergem să ne îmbăiem în apa mării?

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui: Din moment ce vom avea mereu analizele și acestea vor fi, să spunem, de siguranță, sigur, populația va trebui tot timpul să fie informată și dacă sunt condiții foarte bune, atunci, sigur, putem să ne bucurăm mai departe de apa mării și de tot ce ține de litoralul nostru, dar sigur trebuie să fim foarte atenți, pentru că orice modificare a compoziției chimice, spuneam de bacteria aceasta care poate propaga mai departe holera, care depinde, de asemenea, de condițiile de mediu, foarte mult, de salinitatea apei, de temperatură și din păcate, în momentul de față condițiile sunt optime, în sensul că această bacterie se simte foarte bine, să spunem așa, în condițiile în care salinitatea este undeva peste 20 la mie și temperatura undeva de peste 20 de grage, adică condițiile, cumva cele din zona Mării Negre, așa încât dacă va fi, va putea să rămână o perioadă de timp în zona Mării Negre până se dispersează, până se reduce, iar populația, dacă va fi așa, va fi informată, cu siguranţă. Sunt condiții necesare de igienă drastică, de folosire, de curățare, de spălare a fructelor, de spălare în timpul preparării alimentelor și după, de asemenea. Oricând trebuie să ne spălăm foarte bine pe mâini și acolo unde este necesar, dacă este necesar, sigur de consultat imediat medicul de familie și să luăm măsurile necesare prevăzute de medici.

Interviu realizat de Larisa Calistru/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: arhivă