INTERVIU | Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță: ”70% din informația care circulă pe rețelele sociale nu este adevărată”

Publicat de Adina Sîrbu, 18 iunie 2023, 12:30

Cum deosebim o știre falsă de una reală, distribuită în mediul online? „Orașele de 15 minute” și imaginile create de Inteligența Artificială pot fi luate ca exemplu în acest caz. Uniunea Europeană lucrează la o legislaţie specifică privind Inteligenţa Artificială, care prevede obligaţii pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT.

Până la introducerea unor reglementări clare, educația timpurie în școală și obligarea platformelor de socializare să filtreze adevărul pot fi soluții ale problemei, este de părere europarlamentarul Nicolae Ștefănuță, membru al Grupului Verzilor din Alianța Liberă Europeană, în dialog cu Cristina Ghelasie.

Care este, în opinia dumeavoastră, dezinformarea cu cele mai grave consecințe pentru noi?

Nicolae Ștefănuță:

Cred că orice fake news din politic, pentru că are consecințe asupra votului și asupra guvernării și asupra deciziilor lui.

Tinerii din ziua de azi au acces la informații de pretutindeni și de multe ori informația asta vine pe rețelele sociale. Cât de reale sunt comunicările pe aceste căi și cum pot fi verificate aceste surse?

Nicolae Ștefănuță:

Cred că este aproape 30-70% conținut real versus fake news și minciună pe multe dintre rețele. Sau cel puțin nu știință, nu fapt, nu realitate. Nu poți, cu câteva milioane de euro de la Uniunea Europeană, să combați asta. Trebuie platformele să facă acest filtru. Și au făcut cu succes. De exemplu, în timpul unor alegeri importante, platformele și-au luat job-ul în serios și au filtrat minciunile de adevăr, tocmai știind că efectele sunt mega importante. De exemplu, asta cu rezultatul viciat, fără forțarea platformelor, forțarea – ăsta e cuvântul –  platformelor să filtreze adevărul, pentru că ei oricum fac bani din toate informațiile pe care le poartă și platformele sociale nu trebuie să fie cărăuși de minciună.

Funcționează acest sistem în România la ora actuală?

Nicolae Ștefănuță:

Nu cred că face nimeni job-ul ăsta și, sincer, ne-ar trebui un CNA al social media. Deci un CNA al platformelor, adică un regulator, o organizație, care să se uite dacă platformele își fac job-ul de a filtra informația falsă de cea reală.

După părerea dumneavoastă, precizarea sursei ne disculpă de răspundere? Mă refer aici la în cazul în care transmitem informații, dacă spunem sursa, suntem disculpați de răspundere?

Nicolae Ștefănuță:

Asta face parte din angrenajul jurnaliștilor, să zică ”n-am zis eu, a zis ăla”. Eu cred că este și o responsabilitate a presei, a ceea ce promovează și ce nu. Dar avem și noi o problemă aici. Politicienii sunt prea scorțoși, vorbim prea complicat, nu pe limba poporului. Și aici suntem noi de vină. Trebuie să vorbim mai simplu, trebuie să lăsăm pretențiile în pod și elitismul, și să coborâm la un nivel al discuției care să facă să înțeleagă toată lumea mesajul nostru. (…)

Cine poate garanta că un site pe care scrie anti-fake news nu este tocmai cel care propagă informațiile false?

Nicolae Ștefănuță:

E foarte greu, că intri pe teritoriul libertății de cuvânt și există site-uri despre orice pe lumea asta, există milioane, dacă nu miliarde de site-uri. Și atunci e enorm de greu. Cred că singurul lucru ce poate face diferența este să vorbim în școli din timp despre cum facem diferența între informația reală și să dezvoltăm spiritul critic. Să știi că dacă este un site obscur în care merg numai niște ciudați sau dacă n-are nicio referință… Există metode  de-a diferenția adevărul de minciună și ele trebuie învățate. Deci din nou ne întoarcem la educație și din păcate nu ne dăm seama că asta chiar e soluția.

Deci, practic, din școală copiii trebuie să învețe. Firește că și familia va trebui să aibă un rol…

Nicolae Ștefănuță:

Nu mai zic de epoca Inteligenței Artificiale. În epoca asta se pot crea imagini false cu mine ținând un discurs, dacă vreți fascist. Din cuvintele pe care le folosesc, Inteligența Artificială poate crea ceva care nu este adevărat. Și atunci va fi din ce în ce mai complicat ca lumea să diferențieze adevărul de minciună. Și vedem asta la generația părinților noștri. Să zicem că tinerii sunt mai obișnuiți cu mediul ăsta online, dar părinții noștri sunt extrem de vulnerabili.

Nu vă e teamă, în calitate de politician, că mâine cineva ar putea crea un discurs?

Nicolae Ștefănuță:

Vom vedea asemenea cazuri chiar la anul, când sunt alegeri. De ce? În timpul campaniilor e foarte greu să demonstrezi ceva, să te aperi. Campania durează o lună. Până te aperi tu… ”în timp ce adevărul își ia pantalonii, minciuna deja a făcut turul lumii”.  Adică, minciuna circulă mult mai repede decât un adevăr și de asta în campaniile electorale se folosesc minciuni din greu, pentru că până cineva se apără de ele trece campania și scopul a fost atins.

Ce sunt ”orașele de 15 minute”?

Nicolae Ștefănuță:

Este o nouă conspirație care spune că, vezi doamne, există la nivelul ocultei mondiale planuri ca oamenii să fie îngrădiți, așa încât magazinul, spitalul și tot să le ai la 15 minute și să nu ieși din arealul tău. Este o exagerare. Este, de fapt, un concept urban care spune că totul ar trebui să fie în apropiere, ca să ne putem și mișca mai ușor, de exemplu să nu facem 60 de km, poluând planeta, până ajungem la prima școală, de exemplu. E un concept modern de urbanism, care a fost, bineînțeles, speculat de extrema dreaptă ca fiind ”o îngrădire a drepturilor”, ceea ce nu este deloc.

Așadar, orașele astea ar putea deveni realitate într-un viitor îndepărtat?

Nicolae Ștefănuță:

Nu cred! Nici nu știu sincer de unde a pornit toată chestiunea. Știu cert că există astfel de discuții despre a face orașele mai apropiate și mai simplificate, ceea ce interesant ca și concept urbanistic și zonal. Dar, în același timp, iată că orice idee bună poate fi pervertită și făcută în ceva groaznic dacă mai adaugi un element.

Interviul integral îl puteți asculta aici:

Interviu realizat de Cristina Ghelasie/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com