CONSTANŢA: Scriitorul Angelo Mitchievici, la conferinta cu titlul – „Caragiale și puterea clișeului”: „Cred că ne caracterizează un tip particular de absurd, absurdul românesc”

Publicat de Doina Sirbu, 14 februarie 2023, 09:11

Este Caragiale atât de actual sau noi am devenit caragialești? În ce fel Dobrogea a rezonat cu opera marelui clasic? Sunt întrebări la care prof.univ. dr. habil Angelo Mitchievici, directorul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța a căutat răspunsuri, seara trecută, în cadrul unei conferințe inedite. Conferința face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman”  pe tot parcursul anului 2023, dedicate împlinirii a 145 de ani de la revenirea Dobrogei la România.

Pe 13 februarie 1852 se năștea scriitorul Ion Luca Caragiale, cunoscut drept cel mai mare dramaturg al românilor. Deși a trecut aproape un secol și jumătate de la publicarea operelor sale, conținutul lor este și acum actual. Directorul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” din Constanța, scriitorul Angelo Mitchievici a vorbit în cadrul unei conferințe cu titlul „Caragiale și puterea clișeului” despre geniul acestui dramaturg, publicist și nuvelist în a simți și în a descrie,firea românească.

„Caragiale nu este atât de actual cât suntem noi de construiți, de  plămădiți din substanța personajelor sale! Cu alte cuvinte, Caragiale a putut să vadă în societatea românească, în indivizii care o compun, ceva foarte profund, ceva ce ține de o identitate profundă, de ceea ce s-ar numi firea românului. Personajele lui nu îmbătrânesc și dau senzația de actualitate. Ceva din noi irumpe în situații pe care le-aș numi situații de tip Caragiale și cred că ne caracterizează un tip particular de absurd, absurdul românesc. Caragiale se naște în data de 13  februarie 1852 și moare în iunie 1912 la Berlin, deci ne separă o groază de timp, de el, timp în care societatea a trecut prin nenumărate transformări. Și totuși există o substanță permanentă, perenă, pare-se aceeași din care suntem modelați. Și acest fapt duce la această recunoaștere la Caragiale, a ceva din noi. Opera lui Caragiale este un turnesol foarte eficace pentru a scoate din noi, într-o reacție chimică, ceea ce ascundem și poate că suntem cu adevărat, iar acest ceva nu este un lucru numaidecât rău, așa cum nu este un lucru numaidecât bun„, a declarat prof.univ. dr. habil Angelo Mitchievici.

Rep.: Care este legătura lui Caragiale cu Dobrogea?

„Caragiale a ținut o conferință aici, a încercat să contribuie la rândul său la edificarea întru civilizație a acestui teritoriu foarte nou pentru că nu mai fusese de secole sub o cârmuire românească.Din 1905, Caragiale alege să se mute, în urma dobândirii unei moșteniri, la Berlin. Ce depeizare mai mare decât a te muta într-un centru de civilizație, pentru că, în Belle Epoque, Berlinul, Parisul erau realmente, orașe emblematice, pentru civilizația occidentală la cel mai înalt standard. Dar, iată un Caragiale care se desprinde de tot ce este românesc fără regrete, fără dorința de a se întoarce, nu aș putea spune lipsit de orice nostalgie, dar în orice caz, fără să problematizeze prea mult această ruptură. Nu este interesant că unul dintre cei care vede sau distinge cel mai bine, intimul acestei identități românești este și cel care se desprinde fără regrete, și aș putea spune cu o oarecare bucurie a despărțirii, de identitatea românească pentru o trăit într-o societate pe care el o socotea civilizată? Caragiale este pentru mine un reprezentant al normalității și al firescului, este un om Belle Epoque la modul plenar, adică armonizând bunele și relele, dar pentru a da o notă, în cele din urmă, pozitivă„, spune prof.univ. dr. habil Angelo Mitchievici.

În sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” a fost prezentă și scriitoarea dobrogeancă de origine tătară, dascălul Guner Akmolla. La cei 83 de ani ai săi face traduceri în limba tătară din opera clasică românească, iar cărțile cu traducerile sale îi sunt citite, mai apoi, de studenții din Asia Centrală, ne mărturisește aceasta.

„Consider că este de datoria mea, așa cum am tradus și acum, să-l fac cunoscut și pe Caragiale, și pe Creangă, am tradus Harap-Alb, pentru Eminescu, nu mai spun câtă traducere am, în lumea mea, în Asia Centrală. Dar cum nu pot să ajung, trimit prin Turcia. Ce  operă ați tradus în această carte? O scrisoare pierdută, în limba tătară, înaintea alegerilor din 2019, și am trimis cartea la Universitatea din Ankara unde mi s-au tipărit câteva traduceri, pentru că acolo studiază foarte mulți tineri din toată Asia Centrală„, a declarat Guner Akmolla.

Conferința „Caragiale și puterea clișeului” face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman”  pe tot parcursul anului 2023, dedicate împlinirii a 145 de ani de la revenirea Dobrogei la România.

Redactor: Silvia Pascale/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: Silvia Pascale