INTERVIU | Roxana Bojariu, climatolog: „Și 2023 se anunță a fi, la nivel global, un an mai călduros, chiar decât 2022“

Publicat de Doina Sirbu, 23 ianuarie 2023, 09:33

Record absolut de temperatură în România pentru luna ianuarie: pe 18 ianuarie, termometrele au arătat o temperatură de 22,5 grade Celsius la Turnu Măgurele, iar la București și Constanța am avut puțin peste 20 de grade. Despre aceste schimbări a vorbit, la Interviul Dimineţii, de la Radio Constanţa, Roxana Bojariu, climatolog.

Iarna nu-i ca vara știm cu toții, dar uneori iarna este fix ca primăvara. Am avut temperaturi ridicate săptămâna trecută, aproape că am ieșit afară la tricou – 23 de grade Celsius aproape la Turnu Măgurele. La interviul dimineții am invitat-o astăzi, pe doamna Roxana Bojariu, climatolog, să vorbim despre aceste temperaturi.

Bună dimineața!

Roxana Bojariu: Bună dimineața!

Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră și aș vrea să ne spuneți din ce cauză se înregistrează astfel de temperature iarna, totuși?

Roxana Bojariu: Da, temperaturile ridicate au fost și în alte regiuni ale Europei la începutul anului când și acolo s-au bătut recorduri, uneori chiar cu 5 grade peste vechiul record. Sunt până la urmă fluctuații aduse de acest transfer de căldură și de umiditate prin sistemele de vreme, numai că acum, în sistemul climatic avem o cantitate sporită de căldură și de umiditate. Și atunci, evident, că se transportă mai multă căldură atunci când circulațiile de acest tip, dinspre sud, de exemplu, trecând peste teritoriul României, cum a fost săptămâna trecută, vin cu temperaturi foarte ridicate. S-a bătut și la noi recordul temperaturii pentru luna ianuarie, cum bine ați spus, la Turnu Măgurele, un record înregistrat în 11 ianuarie, dar vechiul record a fost cel din 2001 când  am avut temperatura mai ridicată, dar problema e că nu a fost doar într-un loc, doar într-o zi. Ați văzut că am avut o perioadă destul de mare cu temperaturi ridicate în mare parte a țării. Ori acest lucru poate fi pus în legătură, ținând cont de ce se întâmplă și în celelalte regiuni ale Europei, dar și ale lumii, cu încălzirea globală. Vom avea astfel de episoade, toate anotimpurile în care temperaturile vor crește mai mult decât în mod obișnuit. Ele vor fi din ce în ce mai frecvente.

Da, am avut peste 20 de grade și la București și la Constanța. Aproape că îmi venea să bag cizmele în cuier și să scot pantofii. Chiar așa să fie? Să vină primăvara? Sau mai avem de așteptat. Cum va fi vremea în țara noastră pentru aceste ultime 8 zile rămase din ianuarie? Și în Dobrogea ne interesează.

Roxana Bojariu: Mai avem de așteptat și vremea e acum într-un proces de răcire. A început chiar de astăzi. Răcirea se va simți în prima parte a săptămânii. Luni, marți, mai ales în zona de sud-est, de est, adică inclusiv în Dobrogea. Și maximele nu vor depăși nici în Dobrogea 6-7 grade Celsius. Marți și miercuri din ce în ce mai mici. Minimele vor fi încă pozitive, cel puțin în Dobrogea, dar temperaturile scad apoi în toată țara și ne îndreptăm spre un regim normal pentru ultima decadă a lunii ianuarie. Am putea avea în weekend-ul viitor chiar niște fulguieli în sud-est, niște ninsori, dar slabe, dar nu e foarte sigur. Dinamica atmosferei e mare. Trebuie să vedem actualizările prognozelor.

Deci, şi februarie care este calendaristic lună de iarnă, va mai avea ceva precipitații și temperaturi mai joase.

Roxana Bojariu: S-ar putea să aibă într-adevăr, dar dacă ne uităm la o prognoză care face sinteza pe toată luna, deci fără să precizăm care sunt episoadele cu temperaturi mai scăzute și cele cu temperaturi mai ridicate, per total se pare că și luna februarie va fi ușor peste norma climatică în cea mai mare parte a Europei, inclusiv în zona țării noastre. Dar vom vedea estimările, cu cât anticipația este mai mare, sunt mai puțin precise.

Doamna Roxana Bojariu, ce efecte negative are căldura aceasta nefirească, totuși, din ianuarie și ce ar trebui făcut pentru a limita această creștere alarmantă a temperaturii? Ce provocări climatice ne așteaptă pe viitor?

Roxana Bojariu: Această căldură, neașteptată aș pune ca intensitate, altfel au mai fost episoade, dar ca durată și ca intensitate are un impact clar. De exemplu, pentru vegetație, pentru culturile agricole, deja cu astfel de temperaturi ridicate pe o perioadă mai mare de timp, le impulsionează să intre într-o stare de vegetație mai avansată ori cu posibilitatea de a avea și perioade mai reci, cu îngheț la sol. Asta înseamnă posibile pagube pentru culturile viitoare. Vă dați seama dacă apucă să se dezvolte și pomii și culturile agricole, la un moment dat, un episod de îngheţ, chiar limitat în timp, poate să provoace probleme. Pe de altă parte, avem de-a face cu o proliferare a dăunătorilor pe vremea asta mult mai caldă. Tot în agricultură este impactul și acești dăunători active, evident că aduc și ei pagube culturilor deja referite, însă efectele sunt la scară mult mai mare în toate sectoarele. În sănătatea publică, de exemplu, căldurile acestea au semnat și o accelerare în cazul răspândirii anumitor anumitor patogeni şi e o legătură între temperaturile mai ridicate și, bine, până pe la 10 grade și epidemia de gripă. Pe de altă parte, sistemul imunitar are de suferit când sunt treceri dintre acestea, cum am avut o perioadă cu temperaturi foarte ridicate, iar apoi temperaturi mai scăzute, pentru a se adapta, consumă resurse și uneori resursele astea sunt în detrimentul sistemului imunitar. Deci, sunt multe aspecte din viața noastră de zi cu zi. Evident că există și lucruri bune și aici ne referim la energie, la asigurarea energiei, a căldurii, pentru că temperaturile acestea ne-au ajutat din punctul ăsta de vedere și în mod normal facturile ar trebui să fie totuși cât de cât mai rezonabile. Cât pot fi de rezonabile, într-o vreme ca a noastră.

2023 este un an care stă în continuare sub semnul schimbărilor climatice?

Roxana Bojariu:  Da, din păcate, da, ați văzut că a și început. Așa a început nu doar în România, dar în toată lumea. În emisfera de iarnă au fost episoade cu temperaturi foarte ridicate în Europa, dar au fost și episoade mai scurte, e adevărat, cu episoade cu vreme severă, cum au fost cele de pe estul coastei Americii de Nord. Au fost acele ploi și inundații extraordinare, râul atmosferic din California. Din păcate, astfel de fenomene vor puncta toate liniile ce urmează acum. Și 2023 se anunță a fi, la nivel global, un an mai călduros chiar decât 2022, pentru că fenomenul la linia din Pacificul tropical, care aducea temperaturi mai scăzute și mai cobora un pic media temperaturii globale, va regresa. Se va ajunge în Pacificul tropical la temperaturi normale și chiar în a doua parte a anului s-ar putea să avem un episod cu temperaturi mai mari decât în mod obișnuit, asta însemnând o sursă suplimentară, peste cea a încălzirii globale, o sursă suplimentară de căldură, care, evident, în spate va aduce și fenomene extreme. Pentru că, până la urmă, încălzirea nu este uniformă în spațiu și timp și o cantitate  sporită de căldură înseamnă și o creștere a intensității fenomenelor extreme.

O ultimă întrebare! Va dispărea complet iarna din România? Vedem zăpada din ce în ce mai rar și în cantități tot mai mici.

Roxana Bojariu: Nu, nu o să dispară, pentru că, până la urmă, cele 4 anotimpuri la latitudinile medii vor rămâne. Numai caracteristicile lor se vor schimba, dacă le comparăm cu anotimpurile de acum mai multe decenii, toate anotimpurile vor fi mai calde, durata relativă a lor se va modifica și iarna va avea o durată relativ mai mică față de primăvară, în timp ce vara își va crește durata. Ați văzut că deja luna septembrie a devenit în ultimii ani, în cazul nostru, o lună cu caracteristici de vară, iar fenomene extreme vor puncta toate aceste 4 anotimpuri, dându-ne uneori impresia subiectivă că nu e o graniță între ele. Dar mersul celor 4 anotimpuri la latitudinile medii este până la urmă o caracteristică ce nu poate fi schimbată de încălzirea globală, așa cum și înclinarea axei Pământului pe orbita în jurul Soarelui nu se poate modifica, iar contrastul între vară și iarnă nu se poate modifica pe intervale de timp comparabile cu sutele de ani. Se modifică pe intervale de timp de ordinul a zeci mii de ani, deci, practice, nu contează în această perioadă în care vorbim de schimbarea climatică cauzată de creșterea concentrației gazelor cu efect de seră.

Noi vă mulțumim foarte mult, doamna Roxana Bojariu, pentru toate aceste informații și lămuriri. M-am liniștit că nu dispare zăpada, nu dispare iarna din țara noastră și vă mai așteptăm la Radio Constanța și cu altă ocazie.

Interviu realizat de Larisa Calistru/Editor online: Doina Sîrbu/Foto: arhivă