INTERVIU | Răzvan Pantelimon, lector univ. dr. al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius”: „Dobrogea este, în opinia mea, o fereastră deschisă către lume“

Publicat de Doina Sirbu, 14 noiembrie 2022, 07:59

Astăzi se împlinesc 144 de ani de când Dobrogea s-a reintergat la Statul Român, în timpul regelui Carol I. Dobrogea a revenit ţării noastre în urma Războiului de Independenţă dintre anii 1877-1878 (sau războiul ruso-turc).

Invitat la Radio Constanța, Răzvan Pantelimon, lector universitar doctor al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, a vorbit despre semnificația zcestei zile.

E ziua Dobrogei. Ce semnifică azi Dobrogea pentru România?

Lector univ. dr. Răzvan Pantelimon: Cred că ar trebui, în primul rând, să facem exercițiul de a ne imagina cum ar arăta România fără Dobrogea. Și atunci, prin această lipsă, ne-am da seama ce înseamnă de fapt Dobrogea. Păi, ar fi o Românie fără litoral, o Românie fără Delta Dunării (poate cele mai căutate și mai cunoscute zone turistice) din țara noastră. România fără Dobrogea ar însemna că nu am avea port, că nu am avea ieșire la mare, care sunt în acest moment esențiale pentru România mai ales în contextul actual a tot ceea ce se întâmplă aici, la Marea Neagră, dar și pentru dezvoltarea și evoluția noastră economic. Nu am avea, poate, cea mai densă zonă de vestigii arheologice. Dobrogea este, am putea spune, casa culturii Hamangia, a coloniilor grecești și tot ceea ce a însemnat cultura greacă, este locul în care civilizația romană a pătruns pentru prima oară pe teritoriul României. Fără Dobrogea nu l-am avea pe Ovidiu, cel mai cunoscut poet latin din România, nu am avea moștenirea cultural turcească. Și dacă tot vorbeam despre această diversitate culturală să nu uităm că fără Dobrogea am avea mult mai mică diversitatea etnică a României. În Dobrogea avem 18 etnii care au trăit și trăiesc în armonie, ceea ce înseamnă că fără Dobrogea România ar fi mai puțin multiculturală, dacă putem spune așa. Cred că sunt câteva dintre lucrurile pe care Dobrogea le aduce astăzi României. Cred că ne putem da seama de importanța Dobrogei cu acest exercițiu de imaginație, să vedem cum ar fi România fără Dobrogea.

De ce era importantă Dobrogea în 1878?

Lector univ. dr.Răzvan Pantelimon: La momentul acela, Dobrogea era importantă pentru că oferea României ieșirea la mare, oferea României accesul către lume până la urmă, și la acel moment dar și în zilele noastre. Era foarte importantă zona aceasta de acces maritim, de comerț pe mare, de navigație și atunci, de altfel este primul teritoriu care se alipește României și odată cu revenirea Dobrogei la România capătă o dimensiune europeană și chiar internațională, capătă acces la Gurile Dunării și ca atare la tot ceea ce însemna coridorul comercial dunărean. Ajunge să dezvolte Portul Constanța care era și este poarta principală de intrare a mărfurilor în România. Cam din aceste motive era atunci importantă Dobrogea.

De ce este importantă astăzi?

Lector univ. dr.Răzvan Pantelimon: Pentru aceleași motive și spuneam la începutul interviului cum ar arăta România fără Dobrogea. Dobrogea este, în opinia mea, o fereastră deschisă către lume, cred că putem folosi această metaforă. Prin Dobrogea avem acces către o lume antică (vorbeam despre vestigii), către o lume diversă din punct de vedere etnic, religios, cultural, către multiculturalitate, dar în același timp avem acces și către Marea Neagră, către Mediterană și apoi spre întrega lume. Cred că asta reprezintă astăzi, Dobrogea și ar trebui să fim mult mai conștienți de importanța ei, atât noi, dobrogenii, cât și restul românilor și să vedem Dobrogea în complexitatea sa, nu doar ca locul în care venim vara să petrecem câteva zile de vacanță. Și folosesc prilejul acesta să urez “La mulți ani!” tuturor dobrogenilor astăzi, de Ziua Dobrogei, le doresc să își păstreze caractristicile și diversitatea, bogăția pe care le avem aici.

Interviu realizat de Larisa Calistru/Editor online: Doina Sîrbu