TULCEA: Mai multe lacuri din Deltă, secate din cauza secetei

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 septembrie 2022, 12:37 / actualizat: 28 ianuarie 2024, 7:39

Şase lacuri din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) au secat integral, iar alte 18 au înregistrat în ultima lună o scădere a nivelului apei cu cel puţin 50%, din cauza secetei, a debitului scăzut al Dunării sau a lucrărilor de decolmatare, iar în consecinţă tot mai mulţi pescari comerciali doresc să-şi desfăşoare activitatea pe fluviu sau în Marea Neagră.

Directorul executiv al Administraţiei RBDD, Viorica Bîscă, a declarat că în ultima lună efectele secetei s-au accentuat la nivelul complexelor lacustre din Rezervaţie.

‘Situaţia este din ce în ce mai gravă, pentru că, dacă acum o lună, erau zone în care apa atingea 40-60 de centimetri, acum sunt zone secate 100%. În afara de zona Sărături Murighiol, care secase încă de acum cel puţin o lună, în momentul de faţă avem lacurile Purcelu, Morunu, Babinţi care sunt secate 100%. Ca să nu mai vorbim de canale care sunt secate, ca de exemplu cel care înconjoară Dunavăţu de Jos. (…) Sunt canale care pot fi traversate cu piciorul, ceea ce nu e bine deloc pentru tot ce înseamnă biodiversitate. Lipsa apei automat influenţează tot ce înseamnă starea de conservare a speciilor şi habitatelor. Fără apă, resursa piscicolă nu are cum să trăiască, motiv pentru care au fost zone în care eutrofizarea dusese la o cantitate atât de mare de plante care erau asimilate de peşti, iar automat peştele mirosea’, a afirmat Viorica Bîscă.

În acest context, s-au înregistrat şi cazuri de mortalităţi piscicole, iar pescarii şi-au schimbat uneltele şi locurile de desfăşurare a activităţii.

‘Există zone în care activitatea de pescuit nu se mai poate face cu anumite scule. Devine problematică inclusiv folosirea cuştilor pentru raci, mai ales în zonele în care nivelul apei este de 10 sau 20 de centimetri. Normal că în momentul de faţă mai mulţi pescari îşi doresc să fie pe Dunăre sau la Marea Neagră, unde îşi pot desfăşura activitatea. Automat, cota pe care o vor putea realiza anul acesta va trebui recalibrată şi regândită. Vom vedea ce va spune şi studiul de evaluare care în câteva luni trebuie să fie gata, studiu care va arăta ce resurse piscicole vor putea fi capturate anul viitor. Studiul se face pe resursa existentă la momentul de faţă’, a mai spus directoarea executivă a Administraţiei RBDD.

Viorica Bîscă a precizat că lucrările de decolmatare care se realizează în această perioadă în Rezervaţie sunt doar o soluţie parţială.

‘Poate că lucrările de decolmatare care au loc în această perioadă vor reuşi să echilibreze nivelul în anumite zone, dar atât timp cât debitul Dunării pe ansamblu nu creşte considerabil, e greu de crezut că într-un timp scurt se va ridica nivelul apei pe tot ce înseamnă lacuri sau canale din Deltă’, a conchis Viorica Bîscă.

Potrivit unei situaţii elaborate de instituţie, şi lacurile Toplolca şi Trofilca au secat 100%, iar lacul Câşla de la marginea oraşului Tulcea a secat în proporţie de 90%.

‘În cazul lacului Câşla, probabil că decolmatarea unor canale a condus apa mai mult spre alte zone, iar cea mai înaltă a rămas fără apă’, a explicat reprezentanta Administraţiei RBDD.

Per total, 24 de lacuri din RBDD au un nivel al apei scăzut cu cel puţin 50%, iar alte cinci lacuri sunt secate în proporţie de cel puţin 25%, potrivit sursei citate.

Administraţia RBDD a lansat, începând cu luna noiembrie a anului 2020, trei proiecte care vizează decolmatarea unor canale cu o lungime totală de circa 150 de kilometri.

Toate proiectele sunt realizate în parteneriat cu Institutul Naţional Delta Dunării şi Universitatea ‘Dunărea de Jos’ din Galaţi, sunt finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare şi se vor încheia la finele anului 2023.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu