INTERVIU | Jurnalista Steliana Bajdechi, autoarea volumului „Timpul regăsirii. Fiii Avdelei“: „Încerc să reconstitui un trecut important pentru noi toți“

Publicat de , 2 august 2022, 16:18 / actualizat: 3 august 2022, 13:07

Cartea semnată de Steliana Bajdechi „TIMPUL REGĂSIRII. FIII AVDELEI” continuă să suscite interes pentru cititori. Este un volum în care puteţi descoperi povestea aromânilor, dintr-o perspectivă aparte – una presărată cu emoţie, amintiri, semnificaţii.

Steliana Bajdechi s-a aflat la microfonul Radio Constanţa timp de 30 de ani, fiind una dintre cele mai cunoscute voci radiofonice din Dobrogea. Recent, s-a numărat printre invitații Bibliotecii Județene I.N. Roman Constanța, la o discuţie amplă despre tradiții, istoric, documentare.

Ce influență asupra scrierii tale a avut-o jurnalismul radio?

Această carte apărută în 2018 încă are ecouri puternice și este surprinzător pentru mine. Acest apelativ de „scriitoare”, această atribuire de titlu, nobil – aș spune eu, mi se pare că nu mi se cuvine încă. Mai trebuie să scriu, dar sunt deosebit de onorată când se spune despre mine așa. Sunt poate povestitoare, încerc să reconstitui un trecut important pentru noi toți, un trecut pe care cercetătorii științifici nu-l pot descoperi, pentru că nu au timp pentru aceste mici fragmente. Și atunci recuperez și eu, în calitate de amator, iubitor de istorie, un trecut fascinant pentru mine. Faptul că această carte încă suscită interes e emoționant și mă împinge către volumul al doilea, pe care nu știu de ce, am promis că îl termin mai repede, dar nu am reușit, pandemia nu m-a ajutat foarte mult pentru că necesită documentare, dar pe care promit că îl voi face la un moment dat. O seară ca aceasta îmi amintește și de radio și de bucuria de a ține un dialog, pentru că oamenii mai au nevoie și de discuții așezate, în contradictoriu, dar cu calm. Și cred că în acestă seară la subiecte delicate am reușit să fim calmi și să prezentăm o lume și din alt punct de vedere.

Ești și vei rămâne o voce a radioului dobrogean, trebuie să te redescoperim, ești cu totul „altă” Steliana atunci când scrii. Te-a ajutat foarte mult munca de jurnalist, în ce anume?

Foarte mult! Peste tot în carte, am învățat foarte mult în această meserie și încă mai învăț! Pentru că această  meserie, așa cum a fost făcută ea de la începuturile mele, adică din anul 1991 începuturile radiofonice, a fost de cercetare a adevărului, de descoperire a adevărului, în măsura în care e posibil de descoperit. Și dacă nu reușești să ajungi la rădăcina respectivă, măcar să te apropii sau să prezinți diferite aspecte. Da, foarte mult a contat! Și au contat și profesorii mei de la masterat, pentru că am urmat un masterat de „Studii culturale” și toți cei pe care i-am cunoscut. Toți invitații mei din emisiune m-au îmbogățit. Absolut toți. Colegii m-au îmbogățit, primii ascultători fiind colegii, cei care îmi semnalau anumite lucruri în neregulă sau chiar spuneau „uite, asta a fost bine”. Toți cei din jur ne ajută, dacă știm să vedem lucrurile așa.

Când a fost flerul de jurnalist? Când ai simțit că ai un subiect de roman?

Când am fost la Freiburg și când am descoperit în cărțile de acolo numele surprinzător al unui căpitan de armatori intitulat Ianul Duli care este personaj în carte. Și eu știam din poveștile familiei că stră-străbunicul meu avusese un frate care a murit într-o luptă a războiului de independență. Nu mai știam cum se numea, desigur Duli era numele de familie. Dar ciudat, pentru că noi am făcut arborele genealogic al familiei, primul născut al fratelui acestui armator, probabil, am spus noi că erau frați… Deci, primul născut avea numele Ianula și la aromâni există acest obicei să dai primului născut numele unui frate mort, a unei surori moarte într-un eveniment tragic, sau al bătrânului, ș.a.m.d. Și-am zis: nu cumva Ianuli Duli este fratele acestui stră-străbunic al meu? Acum nu știm, că nu am documentele, dar mi-a plăcut să cred. Am reconstituit personajul care a murit la Rahova, în Grecia, după bătălia din 1826. Ioan Carageani vorbeşte despre acest personaj (Ianuli Duli) în cartea lui referitoare la armatorii din Imperiul Otoman. Ioan Carageani a fost profesor de greacă veche la Iași, întemeietor al Academiei Române. El se născuse în Avdella. Adică lucrurile s-au legat. Când am văzut această informație, am zis: am reportajul jurnalistic transformat într-un roman!

Bun, după aceea urmează creatoarea, cea care știe să creioneze povești …

„I-am plimbat” foarte mult pe aromâni prin întreaga Europă unde de fapt s-au și dus, mi-am imaginat întâmplări și căutări de familii, pentru că noi ne căutăm de obicei neamul, rădacinile…

Aici te-ai desfășurat, în imaginar!

Exact! M-am gândit că trebuie totuși să arăt că nu erau chiar așa de închiși în tradițiile lor și nu aveau voie „să miște în front” cum se spune, și am creat un personaj Katina, foarte modern personajul și cu vederi largi europene, care nu vreau să spun neapărat pentru cei care nu au citit,  dar are un parcurs foarte interesant. Și care însă, se întoarce la tradiție, după un anumit timp. Mai este un personaj acolo foarte serios. Lumea mă întreabă „Şi tu care ești? Cea aventuroasă sau cea serioasă?” Ei, nu știu, ghiciți!

Redactor: Liliana Moldoveanu / Foto: facebook.com/Steliana Bajdechi, Liliana Moldoveanu