Secetă fără precedent în ultimii 15 ani! Specialistul în ecologie Silviu Gurlui: „Solul este o cărămidă și în aceste condiții plantele nu au nicio șansă să supraviețuiască“

Publicat de , 7 iulie 2022, 10:21

Secetă fără precedent în ultimii 15 ani. Peste 70% din țară este cuprinsă de secetă pedologică. Dunărea cunoaște cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani. Autoritățile fac apel la populație să consume apa rațional. Cum este afectată zona Dobrogei?

În județul Constanța – în localitatea Corbu apa este furnizată după un program prestabilit, iar locuitorii din Mihai Viteazu primesc materiale pentru a-și face fântâni mai adânci. Oficialitățile dau asigurări că județul Constanța are rezerve de apă potabilă, fiind afectate doar surse de suprafață, nu și cele de adâncime.

În județul Tulcea, seceta pedologică a afectat peste 84.000 de hectare de teren agricol cultivate în toamna anului trecut, conform datelor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

Invitat pentru  discuta pe ceastă temă la ”Interviul Dimineții” Radio Constanța a fost astăzi specialistul în ecologie Silviu Gurlui, prof. conf. univ. dr Univ.A.I. Cuza Iași

În condițiile în care la nivel global, mai ales în Europa și în special în Romania, asistăm tot mai des la secetă mare, cum considerați situația din Dobrogea? Avem suficientă apă în sol?

Silviu Gurlui: Traversăm o perioadă dificilă, era cumva de așteptat să avem astfel de fenomene meteorologice severe. Le vedem în toată Europa și mai ales în partea de sud. Aș nominaliza Italia, Spania, Portugalia, sudul Franței și, din păcate, România. Dacă privim harta României, de departe se vede că Dobrogea este foarte afectată, alături de partea de nord a Moldovei și Timișoara. Dar aici, în Dobrogea, am observat valori scăzute ale apei din sol. Nu știu dacă este corect să le spun valori, pentru că ieri am observat de fapt un zero absolut. Adică solul este o cărămidă și în aceste condiții plantele nu au nicio șansă să supraviețuiască. Am văzut spre Constanța și în vecinătate, din 1 ianuarie până spre 1 iulie 2022, comparativ cu anul trecut, cantitatea de precipitații a scăzut undeva la un sfert. Deci este o lipsă cruntă de apă în sol și toate acestea duc spre o înrăutățire a mai multor factori. Suferă foarte mult culturile.

În aceste conditii, sunt posibile și alte fenomene în atmosferă sau la sol, cauzate de supraîncălzirea solului?

Silviu Gurlui: Practic această supraîncălzire a pământului duce și la o încălzire a atmosferei. Iar acolo în atmosferă unde există și compuși chimici poluanți, toți aceștia suferă o perturbare. Duce la o evaporare și mai puternică a apei din sol, adică solul devine și mai sărăcăcios în apă. Și fenomenele sunt în lanț, din păcate. Un parametru din acesta adus la extrem declanșează ca un domino foarte mulți parametri care sunt   extrem de nocivi. Cauzează fenomene extreme în atmosferă acolo unde este și poluare foarte mare. Corelat cu această temperatură mare a atmosferei și a solului, atmosfera reține și o cantitate mai mare de apă, deci unitatea crește mai mult. Și atunci fenomenele acestea meteorologice sunt mai severe pentru că această apă din atmosferă absoarbe o cantitate mai mare de radiații și aerul devine mai turbulent. De aici rezultă și aceste fenomene mai turbulente: furtuni, tornade. Odată ce înaintăm în timp și nu facem ce trebuie, e foarte posibil să ne așteptăm la fenomene foarte violente.

Ce ar trebui să facem? Sunt nocive intervențiile umane directe asupra atmosferei? Mă refer aici la rachetele antigrindină sau la tehnologiile de însămânțare a atmosferei pentru a crește rata precipitațiilor.

Silviu Gurlui: De foarte mulți ani noi nu mai facem ce trebuie, am neglijat foarte mult această componentă de mediu care este vitală. Observăm în spațiul public din România mai mult o preocupare verbală a autorităților pentru a avea grijă de mediu, pentru că, de fapt, în realitate, se construiește foarte mult. Am neglijat cum să construim, cum să protejăm mai ales spațiile urbane. În funcție de cum îngrijim solul și arealul verde vom putea controla și creșterea atmosferică în timp. Temperatura crește și din cauza compușilor cu efect de seră, dar efectul cel mai puternic este, în opinia mea, legat de modul în care am îngrijit solul, vegetația, defrișările. Oamenii au tendința de a corija anumite fenomene din atmosferă, cumva o intenție lăudabilă, dar care poate aduce  un rău mult mai mare prin intervenții directe asupra atmosferei, pentru a îmbunătăți precipitațiile sau de a le declanșa mai repede. Acestea sunt cu două tăișuri! Iar legat de grindină și de măsurile care trebuie luate: orice intervenție în atmosferă cauzează o serie de probleme legate de termodinamica atmosferei, dar atunci când acestea sunt date cu măsură, aceste rachete antigrindină sunt folositoare și necesare pentru a diminua efectele nocive ale grindinei.

Ce putem îmbunătăți pe viitor?

Silviu Gurlui: Clima se va regla de la sine dacă luăm măsurile necesare, dar nu de azi pe mâine! Vor trece 10, poate 20 sau 30 de ani dacă luăm acum cele mai bune măsuri. Până atunci, pentru a ne proteja, trebuie să facem apel la tehnologii în special de recuperare a apei din atmosferă, pentru că apa în atmosferă a crescut foarte mult în ultimii 50 de ani, mult mai mult decât rata creșterii temperaturii. Această rată de creștere a umidității, a cantității de apă din atmosferă, este o cauză majoră a acestor fenomene violente care apar. Tehnologiile de a recupera apa sunt extrem de prietenoase, adică fie folosesc radiația directă de la soare, fie energia vântului, forța vântului, adică aceste centrale eoliene care recuperează apa din atmosferă. Aceste tehnologii trebuie răspândite la nivelul țării, mai ales în zona Dobrogei, unde eu văd probleme deosebite  în timp legate de cantitățile de apă din sol. Nu avem nicio șansă dacă nu apelăm la tehnologii și nu investim  foarte mult în cercetare. Altfel, clima nu se va așeza pe o traiectorie mai prietenoasă. Dar mă tem că suntem încă departe de a lua cele mai bune măsuri.

Interviu realizat de Larisa Calistru