Existența unui conflict armat la granița României este un real factor de stres pentru militari. Ce spun psihologii despre aceste situaţii

Publicat de Doina Sirbu, 28 aprilie 2022, 10:30

Existența unui conflict armat la granița României este un real factor de stres pentru militari, pentru toti cei aflați in prima linie, gata de a interveni dacă ar fi cazul. Este nevoie de echilibru emoțional, de tărie de caracter și un status psihic fără fisură.

Cum influențează aceasta situație existentă la granița României, am aflat de la psihologul Kristine Ispas, specialist în psihologie aplicată în domeniul securității naționale.

De mai bine de 50 de zile, militarii români sunt într-o stare de alertă ridicată din cauza conflictului din Ucraina. Prin natura formaţiei pe care o au, a pregătirii efectuate, se poate spune că militarii au un status psihic foarte solid. Dar cum ar putea fi el influenţat de o situaţie tensionată, de un conflict armat real? Situaţia de la graniţa cu Ucraina este un stimul ce nu poate fi ignorat.

“Într-adevăr, faptul că un conflict armat se desfăşoară atât de aproape de graniţele noastre are un impact asupra tuturor, îndeosebi asupra forţelor armate române. Acţiunile militarilor sunt îndreptate către un scop comun şi anume salvarea poporului. Militarul este conştient de posibilitatea pierderii propriei vieţi pentru salvarea vieţii altuia şi o formă de reacţie la pericol este sentimentul de teamă care poate intensifica eforturile în funcţie de dezvoltarea psihicului militarului. În cazuri foarte rare poate duce la incapacitate de reacţie, însă, din nou, în aceste situaţii discutăm de gradul de dezvoltare a psihicului militarului. De cele mai multe ori apar atitudini pozitive , dar sunt situaţii când, într-adevăr, situaţia de pericol real conduce la sentimental de teamă”, spune psihologul Kristine Ispas.

Toate meseriile care au nevoie periodic de o evaluare psihologică au responsabilitatea lor, dar în cazul militarilor sunt unele particularităţi?

“Bineînţeles. Sunt anumite trăsături absolut necesare militarului, precum disciplina, determinare, spirit de sacrificiu, tenacitate, fermitate, respectful pentru ceilalţi. Umanismul este o caracteristică care se află în partea a doua a clasamentului dacă ne luăm după ultimele cercetări. Umanismul e strâns legat de cooperare, empatie”, mai spune psihologul Kristine Ispas.

Ce conţin terapiile aplicate în astfel de situaţii sub ameninţarea unei posibile agresiuni militare sau într-o permanentă stare de veghe?

“În acest caz, putem vorbi despre tehnici de autoreglare a stărilor psihice prin pregătirea psihologică a militarilor, intervenţii cognitiv-comportamentale în ameliorarea stresului, terapii centrate pe scheme care au ca scop corectarea şi reglarea experienţelor emoţionale în domeniul militar. Depinde acum, dacă vorbim strict de terapia durerii, putem pleca de la faptul că durerea implică atât o componentă fizică, cât şi una subiectivă, iar durearea poate fi trăită şi în afara unei patologii sau vătămări din motive fireşti emoţionale sau psihologice, situaţii pe care le întâlnim destul de des în rândul militarilor. În acest caz, sunt utilizate foarte multe terapii care se aplică personalului militar”, a declarat psihologul Kristine Ispas.

Cum se explică situaţiile în care personalul care, prin natura atribuţiunilor, are arme în dotare şi clachează emoţional?

“Modelul de evaluare psihologică include un spectru larg precum aptitudini, factori psihologici, competenţe, simptome, care influenţează starea de sănătate a militarului. În cabinete, evaluăm factorii de risc comportamentali, impactul potenţial al individului asupra organizaţiei, evaluăm vulnerabilitatea. Sănătatea mentală este la fel de importantă ca şi cea fizică, de aceea consider că este responsabilitatea tuturor să semnaleze orice modificare care are loc în personalitatea persoanei. Nu putem să lăsăm pe umerii psihologului această responsabilitate, pentru că el singur nu cunoaşte ce se întâmplă în viaţa persoanei testate. Sănătatea mentală este extrem de importantă şi este responsabilitatea şi a familiei şi a colegilor de muncă să semnaleze eventualele schimbări în situaţia de viaţă a militarului”, a mai precizat psihologul Kristine Ispas.

Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Foto – MApN