INTERVIU | Răzvan-Raul Ivan, președintele Asociației “Dobrogea Străbună”: „Rolul profesorului de Religie este acela de a-i avea alături pe elevi, de a-i aduna exact cum adună o mamă puii ei“

Publicat de Doina Sirbu, 15 februarie 2022, 13:32

Profesorul de religie nu are numai rolul de a transmite o informație, ci este un liant al sufletelor. Această oră vine tocmai pentru a oferi copilului acel sprijin moral de care are nevoie, spune Răzvan-Raul Ivan, președintele Asociației “Dobrogea Străbună”.

Răzvan-Raul Ivan

Doctor în Istorie și profesor de Religie la liceul Teoretic Decebal din Constanța, acesta a vorbit pentru Radio Constanța despre rolul profesorului de religie în școala românească în contextul pandemic actual.

Ora de religie se rezumă doar la învățământul online?

Răzvan-Raul Ivan: Cu siguranță că nu, pentru că discutăm în primul rând de pandemie și discutăm despre o situație specială. Fac apel la Istorie pentru că ora de Religie a fost până în anul 1948 în școala românească, pandemii au fost și înainte de ceea ce suntem noi acum. Desigur că acum discutăm de alte resurse. Discutăm mai degrabă despre o întâlnire de suflet. Însuși termenul de religie înseamnă o reconectare a omului cu divinitatea. Online-ul ne ajută de foarte multe ori să transformăm această întâlnire într-una cât se poate de diversă și să creăm în sufletul și în mintea copilului acea disponibilitate și oportunitate de a înțelege mult mai ușor ceea ce reprezintă divinitatea în complexitatea sa. Pentru că într-o discuție monotonă de 40 de minute l-ai pierdut pe copil. Iar cu sufletul nu te poți juca. Pe de altă parte trebuie să ne și adaptăm. Ei sunt copii. Această modalitate de a preda și de a prezenta mai degrabă ceea ce reprezintă divinitatea sub forma credinței este tocmai de a-l câștiga pe copil și nu a-l îndepărta. Desigur că pandemia are aspectele mai puțin plăcute, dar ne folosim de aceste resurse atunci când este cazulși să știți că și în mediul online pot fi discuții interesante.

Se poate vorbi doar de stocarea de informații?

Răzvan-Raul Ivan: Sub nicio formă! Informația fără o mică dezbatere, fără o interpretare și o provocare chiar din partea profesorului către copil nu îl va ajuta pe acesta să se deschidă. Pe de altă parte, pe Dumnezeu îl studiezi, îl cercetezi și nu îl vizitezi! Cercetarea și studierea înseamnă o înțelegere mult mai adâncă a lui și această creare de emoție. Copilul trebuie să rămână cu un aspect și cu o perspectivă de moralitate. Nu trebuie doar să știe pe dinafară ”Decalogul” de exemplu și să nu știe cum se raportează la cel de lângă el, la viața de zi cu zi. Pentru că în cele din urmă rolul orei de religie înseamnă o temă de viață. Nu este doar o temă de programă școlară.

Ce ne puteți spune despre resursele educaționale deschise, adică utilizarea internetului?

Răzvan-Raul Ivan:  Într-una dintre seri căutam pe internet ceva tot pentru copii și am dat de altceva. Am dat de un site foarte interesant vizavi de diferite jocuri care stimulează creativitatea și chiar competiția. Profesorul trebuie să se și adapteze în timpul orei. Sunt filmulețe, sunt anumite clipuri care întotdeauna necesită o discuție după vizionare.Și atunci este mult mai ușor să poți avea această conexiune cu el și să vină apoi din partea lui. Pentru că nu internetul le  prezintă întotdeauna un aspect negativ. Sub nicio formă! Depinde la ce îl folosești. Să știți că spiritul competitiv al copiilor este unul spectaculos. Aici intervine profesorul de educație religioasă pe vârsta copilului. Desigur că jocurile le pot face de la grupa pregătitoare până la clasa a XII-a, este foarte adevărat. Dar intervine mânuirea informațiilor și cum știi să le dai mai departe. Nu este suficient să vorbești pentru tine. De asemenea, un limbaj bisericesc prea greoi respinge copilul. Un limbaj academic în vârful limbii iarăși respinge copilul. Copilul te simte și în momentul în care îi creezi posibilitatea și de joc și îl provoci la diferite teme, tu ca profesor trebuie să fii conectat la viața de zi cu zi a informațiilor. Și trebuie să le facă întotdeauna diferite asocieri. Eu le spun întotdeauna că religia înseamnă cultură. Poți să privești un lăcaș de cult din toate punctele de vedere. Toleranța și aceste conexiuni sunt întotdeauna relevante.

Ce ne puteți spune despre rolul profesorului de Religie în școala românească în contextul pandemic actual?

Răzvan-Raul Ivan:  Profesorul de religie nu are numai rolul de a transmite o informație, ci este un liant al sufletelor. Această oră vine tocmai pentru a oferi copilului acel sprijin moral de care are nevoie. Pe lângă informație, copiii mai au nevoie și de un sprijin din partea profesorului de religie. Chiar dacă trec printr-o maturizare forțată, copiii văd altfel lucrurile, pandemia i-a forțat să gândească într-un mod diferit. Rolul profesorului de Religie este acela de a-i avea alături pe elevi, de a-i aduna exact cum adună o mamă puii ei. Zâmbetul profesorului, disponibilitatea, vorba, blândețea, răbdarea, înțelepciunea profesorului întotdeauna sunt atuuri pe care trebuie să le aibă și trebuie să vină în întâmpinarea elevului. Indiferent că discutăm despre un copil de 5 ani sau despre un elev de clasa a XII-a. Și mai este un lucru foarte important: atunci când un copil vine și îți spune un lucru, trebuie să rămână confidențial. Exact ca și la spovedanie. Pentru că altfel vei pierde tu ca profesor și îl vei pierde și pe el. Tu, ca profesor, ești garantul lui. Nu trebuie să îi explici că pandemia este ceva tragic, ci trebuie să i-o arăți ca pe o încercare pe care Dumnezeu ne-o dă. Este o etapă care de fapt a fost, este și va fi! Cu credință, cu răbdare, vom trece peste toate. Uniți și sprijinindu-ne unii pe ceilalți. Așa cum au făcut și alții. Și sunt modele, slavă Domnului! Și în Scriptură, și în viața de zi cu zi! Toate aceste modele pe care noi le numim “sfinți” au fost tot oameni ca și noi și au trecut prin numeroase suferințe. Dacă ne raportăm la ele este minunat!

Interviu realizat de Larisa Calistru